Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Biserici rupestre din Basarabia

Într-una din vizitele la Muzeul National de Istorie din Bucuresti am avut sansa să întâlnesc, la standul destinat vânzării de suveniruri si cărți, albumul intitulat „Românitatea Răsăritean㠖 Biserici rupestre din Basarabia”.
Apăruta la Editura Semne în anul 2006, lucrarea este rodul muncii a doi oameni de exceptie, Dan Bârcea si avocatul Mihai Nicolae, ajutati de prieteni. Primul a absolvit Academia de Film si Televiziune din Viena, fiind autor de filme artistice, documentare si filme publicitare în România, Franța, Italia, Japonia si Statele Unite.

Cineast independent, Dan Bârcea colaborează în prezent cu televiziuni din Germania si Austria. Cel de-al doilea „vinovat” al acestei lucrări deosebite este avocatul Mihai Nicolae, doctor in drept al Universității Bucuresti, coordonator al activității Institutului Frații Golescu din anul 2000, organizație neguvernamentală dedicată relațiilor cu românii din străinătate.
Lucrarea prezintă istoria, evolutia si starea actuală a sihăstriilor de piatră intinse pe lungimea Nistrului, între vărsarea Răutului la sud si cetatea Hotinului la nord, biserici de piatra ce alcătuiesc un adevărat sistem de avanposturi spirituale care străjuiesc hotarul răsăritean al Moldovei. În marea lor majoritate, schiturile de piatră sunt localizate pe malul drept al Nistrului cu excepția notabilă a mânăstirii Roghi, aflată pe malul stâng, lângă Molovata.

Au fost identificate, după cum precizează autorii, peste 42 de incinte sacre, acum lipsite de viată, folosite, apoi părăsite, „reluându-si rolul atunci când urgia vremurilor îi împiedica pe oameni să zidească, iarăsi abandonate când bisericile de suprafată puteau să-si îndeplinească rolul”, ele fiind o mărturie vie a strădaniei oamenilor locului de a-I găsi lui Dumnezeu un loc aproape de oameni. Majoritatea acestor incinte sacre sunt acum pustii, unele dărâmate de cutremure, altele servind rareori pentru serviciul divin. În schitul nou descoperit, dintre satele Holercani si Mărcauți, câteva semne lapidare, incizate pe pereții chiliilor si ai naosului, evocă începuturile civilizației protoromâne.

În lipsa documentelor scrise, bisericile de piatră atestă, desi lacunar, atât continuitatea asezărilor din Basarabia si în ansamblu din spatiul pruto-nistrean, cât si evoluția colectivităților umane locale, începând cu primul mileniu, în zonă fiind fiind identificate necropole geto-dacice la Saharna si Țâpova. Autorii volumului invocă însă mărturia împăratului Constantin Porfirogenetul (secolul al X-lea) care în De imperio administrato nu uita să menționeze despre crucile si semnele lapidare cioplite în stâncile din jurul oraselor ruinate de pe malul drept al Nistrului. Istoria bisericilor rupestre din dreapta Nistrului este strâns legată de misiunea apostolică a Sfântului Andrei sau cea a Sfântului Părinte Ioan Cassian (360-435), canonizat de catolici.

Pacea de la Bucuresti, din anul 1812, va duce la înrăutatirea situatiei românilor dintre Prut si Nistru, Rusia devenind proprietară absolută a Basarabiei, fapt ce va afecta decisiv atât viața românilor din această zonă cât si existența incintelor sacre, care devin cariere de piatră sau spații de depozitare pentru colhoz.
Schitul lui Bosie se află chiar pe malul râului Răut, lângă satul Butuceni. Singura informație sigură despre înființarea schitului rupestru este pisania datată 1675, aflată la intrarea în naos. Schitul a funcționat până în anul 1816 când se presupune că a fost închis, fără să existe documente in acest sens.

Mânăstirea rupestră Butuceni se găseste la cca. 15 km de orasul Orhei. Nu se cunoaste data înfiintării mânăstirii însă într-un document din 1609 din vremea lui Movilă Vodă este amintită activitatea monahală de aici. Biserica este închisă de sovietici fiind redeschisă în anul 1997, singurul vietuitor fiind părintele Eftimie.

Biserica rupestr㠄Buna Vestire” – Complexul mohanal Saharna este situată la 85 km de Chisinău si 45 km de Orhei. Nu se cunoaste data întemeierii însă din anul 1776 si până în 1798 starețul Vartolomeu va construi doua biserici din lemn si mai multe corpuri de chilii.
În perioada ocupației sovietice călugării au fost alungați, mânăstirea fiind reînfiintată în anul 1991.
Biserica rupestr㠄Înăltarea Sfintei Cruci” – Mânăstirea Japca – se află la 45 km sud de Soroca si la doar 4 km de Camenca. Nu se cunoaste data la care a fost întemeiată însă un document scris oferă ca dată a începutului vietii monahale sfârsitul secolului al XVII-lea când ieromonahul Iezechil vine aici de la mânăstirea Deleni de peste Prut. Bazat pe analiza modelului arhitectural, cercetătorul Vlad Chimpu avansează ideea că biserica ar putea fi mai veche, din perioada lui Alexandru cel Bun sau cea a lui Stefan cel Mare si Sfânt, mai înainte de anul 1484.

Mânăstirea rupestră Țâpova este săpată în stâncă la peste 100 de metri deasupra albiei Nistrului, fiind situată la 42 km de Rezina si 40km de Orhei. Prima mențiune certă a mânăstirii datează din anul 1756, când logofătul Radu Racoviță dăruieste pământul Țâpovei mânăstirii Dobrovăț din județul Vaslui. Ocupatia sovietică din 1940 a însemnat închiderea sfântului lăcas, mânăstirea fiind redeschisă în 1994, desi în biserica de piatră nu se mai slujeste.

„Starea actuală a schiturilor de piatră mai evocă cu greu vitalitatea trecută a acestor centre monastice în care functiile spirituale se contopeanu cu cele culturale, rolul de ctitorii crestine împletindu-se cu rolul specific unei asezări de hotar, bisericile rupestre constituind în egală măsură avanposturi ale autorității domnesti”.

Autorii albumului au în vedere editarea si a altor lucrari care să evidentieze românitatea răsăriteană iar cei care doresc să intre în posesia acestei lucrări deosebite, pe care v-o recomand cu căldură, o pot face contactându-l pe domnul avocat Nicolae la numărul de telefon 0721242932.








Dan Tanasă





Dan Tanasă    8/25/2014


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian