Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Tara de dincolo de vorbe : Insula purgatoriului un roman de Lucian Ciuchită

Am întâlnit în viată multi oameni ce se credeau "buricul pământului" si care, atunci când trebuiau să pună pe hârtie câteva rânduri asudau abundent. La sfârsit se iscăleau cu icneli si cu vârful limbii prins între dinti. Din fericire, într-o mult mai mare măsură am cunoscut creatori care, cu modestie, din preaplinul talentului si experientei lor de viată, împletite cu imaginatie si optimism au lăsat omenirii rânduri de referintă. Trăim o epocă în care aproape oricine poate scrie o carte dacă are ambitie si o conexiune bună la internet. Crearea unei opere literare este, totusi, un pic mai grea si nu la îndemâna oricui. Acesta este motivul pentru care scriitori apar multi dar autori-creatori, infinit mai putini si oricum, mult mai rar. Nu cu mult timp în urmă am fost invitat să particip la o lansare de carte la Libraria “Mihail Sadoveanu” din Bucuresti. N-ar fi fost nici prima si nici ultima dată când onoram o asemenea manifestare, iar “ritualul” ar fi putut fi banal; un scriitor care îsi prezenta cartea, doi-trei colegi de breaslă ce descopereau în fata publicului amorf valente ale operei la care, probabil, autorul nici măcar nu s-a gândit, un auditoriu format din rude si prieteni, sucuri si fursecuri. Aproape plictisitor.
De data aceasta însă, a fost altfel; “INSULA PURGATORIULUI”, cartea lui LUCIAN CIUCHITĂ a spart multe tipare încă din prima clipă. Romanul în cauză răstoarnă într-un fel o cutumă - ideea cărtii a animat mai întâi un scenariu de film, abia apoi a devenit ceea ce este – un roman amplu, cu structură literară bine consolidată, scris ca o provocare si, de ce nu, o anatemizare a marii societăti de consum ce înghite tot ce este bun fără regrete, scrupule ori compensatii. Nu întâmplător pe copertă se află un fel de motto:”Romanul de fată este povestea originală care a stat la baza scenariului unui film de succes, lansat anul trecut de către cinci studiouri de productie de la Hollywood...”.
Autorul romanului, Lucian Ciuchită, este absolvent din anul 1993 al Facultătii de Cibernetică a Academiei de Studii Economice din Bucuresti, doctor în stiinte, scriitor, poet, cineast, membru al Asociatiei Dramaturgilor de Film din 1991, realizator tv în perioada 1990 - 2000. Cu o ritmicitate aproape matematică, Lucian Ciuchită a publicat volume de versuri, cărti stiintifice ori romane, activitatea sa literară debutând în 1996 cu volumul de poezii “Oameni si Tărmuri”.
Ideea scrierii romanului de fată i-a fost dată de un eveniment nefericit: autorul a aflat cu totul întâmplător că studiouri de film prestigioase de la Hollywood girate de actori de actiune de renume, au pornit să facă, fără consultarea lui, un film după un scenariu original creat de Lucian Ciuchită în urmă cu câtiva ani. Pentru a dovedi paternitatea scenariului si considerând situatia creată o provocare, autorul “Insulei Purgatoriului” a transformat scenariul într-un roman ce contine toate ingredientele succesului - intrigă, aventură, spectaculos inedit, fantezie, lupta dintre bine si rău.
“Suntem într-un viitor apropiat confruntat cu multe probleme sociale, în care institutiile Statului sunt coplesite si aproape ineficiente. Războaiele mocnite de ani si ani izbucnesc ici si colo; dezastre naturale parcă fără de sfârsit pârjolesc hălci uriase din carnea planetei, economii moarte, ratii si cartele, molimi si revolte. Nimeni nu mai crede în miracole, ochii goi ai suferinzilor si-au pierdut irisul sperantei... Jafurile si crimele sunt modul de manifestare ca reactie la neimplicarea autoritătilor, haosul începe să se instaureze. Politia este sufocată de valul fărădelelgilor si caută solutii noi. Puscăriile sunt pline, gardienii sunt tot mai putini sau sunt trimisi în prima linie, alături de oamenii legii. Un senator găseste o solutie de moment, să înfiinteze închisori pe ape, fără gardieni, în mijlocul oceanelor, la mare distantă de tărm. Prin izolarea lor crede că lucrurile se rezolvă de la sine. Organizatiile umanitare sunt tot mai putine si luptă pentru drepturilor altor categorii sociale. Este un experiment dur, doar cel mai puternic supravietuieste. Secretul este bine păstrat si constă în faptul că odată ajunsi în închisori, nimeni nu va scăpa si nici nu va fi eliberat...”. Asa sună prologul unui roman care nu poate, nu are cum să inducă optimism. El doar hrăneste sperantele unor indivizi sechestrati pe o insulă plutitoare formată din patru nave, un Purgatoriu între ceea ce a fost fiecare înainte de venire si numitorul comun al tuturor prizonierilor - neantul pieirii.
Personajele bine conturate, Melisa, Seed, Billy Logan, Simon savantul, maiorul Smith, scriu, cu un limbaj frust ce ecomomiseste figurile de stil bombastice fresca unui loc de unde nu mai există întoarcere. Patrulaterul de metal format din nave ce poartă nume simbolice (Missouri, Haru, Abhazia si Potemkin) a devenit universul lor situat între ceea ce a fost si nu va mai fi (viata de până acum) si ceea ce se va întâmpla cât de curând (moartea inexorabilă). Totusi, pe Insula Purgatoriului nu a murit speranta, iar lupta locuitorilor ei pentru libertate, împletită cu eforturile de recuperare a formulei unei arme ce ar putea distruge întreaga planetă însufletesc o lume nevăzută, nestiută si totusi reală. Romanul este cu cheie dar are marea calitate de a prezenta, într-o simbolistică usor descifrabilă conflictele permanente si ireductibile dintre SISTEM si fiintele umane nevoite să-l suporte si să producă valori pentru el. Părerea unanimă este aceea că un roman de succes nu se povesteste, el trebuie neapărat citit. In cazul “Insulei Purgatoriului” cartea este, poate, mai usor de descifrat fiindcă din rândurile scrise explodează imagini întocmai unui film 3D. Da, acest roman este scris cinematografic, textul, ideile si simbolurile sale putând fi vizualizate cu usurintă.
Lucian Ciuchită este o revelatie, scriitura lui este viguroasă, modernă, usor de descifrat, iar intriga, desi împinsă în mai multe planuri, simplu de urmărit. “Ce a vrut să spună autorul?” Atunci când îti pui o asemenea întrebare înseamnă că cel care si-a pus gândurile pe hârtie n-a stiut să treacă pragul către cititor. Romanul acesta nu s-a proptit în praguri pentru că tot ceea ce este consemnat pe hârtie, desi este rolul imaginatiei autorului are statutul de “deja vu” pentru cititorii săi. Acest roman nu a fost scris pentru critici, el se adresează publicului larg care, în urma lecturii poate identifica personaje din rândul celor care gravitează în jurul său.
Cartea surprinde, incită si nelinisteste. Cititi-o si vă veti convinge.






Marian Tudor    6/16/2014


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian