Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Personalitắti canadiene: Herbert Marshall McLuhan - Inventatorul conceptului " The Global Village "

Opere importante

În timpul anilor petrecuti la Saint Louis University (1937–1944), McLuhan lucreazắ concomitent la douắ proiecte: dizertatie pentru doctorat si manuscrisul care va fii publicat în 1951 sub denumirea de The Mechanical Bride: Folklore of Industrial Man, care include o parte din materialele pe care le preparase. Lucrarea sa majora care a formulat conceptul globalizarii si conceptul de satul global apare în anii 1960.

Dizertatia pentru doctorat a lui McLuhan din 1942 la Cambridge University se ocupắ de istoria artelor verbale (grammaticắ, logicắ si retoricắ—cunoscute sub numele de trivium) de pe timpul lui Cicero pắnắ la Thomas Nashe. În operele sale, McLuhan foloseste conceptul latin de trivium pentru a scoate în evidentắ in mod ordonat anumite perioade ale istoriei culturii vestice. McLuhan sugereazắ cắ evul mediu este caracterizat de accent pe studiul formal al logicii.

Elementul principal care a dus la Renastere nu a fost redescoperirea textelor antice ci o schimbare în accentul de la studiul logic formal la retoricắ si limbaj. Viata modernắ este caracterizatắ de interesul crescut catre gramatica si as its most salient feature— o moda care dupa McLuhan este exemplificata de New Criticism al lui Richards and Leavis.[39]
In The Mechanical Bride, McLuhan se intereseaza de analiza si comentariul numeroaselor exemple de convingere in cultura populara contemporana. Aceasta apare in mod natural dupa lucrarile sale anterioare din moment ce dialectica si retorica in trivium clasic conduc catre convingere. In acest punct el isi schimba dramatic focusul si se apleaca spre studiul interior si studiaza influenta communication media independent de continutul lor. Aforismul sau faimos "the medium is the message" (elaborated in cartea 1964 , Understanding Media: The Extensions of Man) atrage atentia asupra efectului intrinsec al communications media.

McLuhan scoate o revista Explorations impreuna cu anthropologist Edmund "Ted" Carpenter. Intr-o scrisoare catre Walter Ong dated May 31, 1953, McLuhan arata ca a primit o bursa de doi ani de $43,000 de la Ford Foundation pentru un proiect de communication project la University of Toronto care va implica diferite discipline si aceasta a dus la creerea acestei reviste.

Tom Wolfe sugereaza ca o influenta ascunsa in lucrarile lui McLuhan's este filozoful Catholic Teilhard de Chardin ale carui idei au anticipat indeile lui McLuhan, mai ales evolutia mintii omenesti catre "noosphere". Wolfe spune ca asocierea lui McLuhan cu ideile unui teologian catolica care a fost suprimat de Roma ii va indeparta audienta pe care dorea sa o atinga prin lucrarile sale de aceea el omite referirea la Chardin din lucrarile sale, desi in mod privat era de acord ca l-a influentat.

The Mechanical Bride (1951)- Mireasa mecanică

Prima carte a lui McLuhan, The Mechanical Bride: Folklore of Industrial Man (1951), este un studiu de pionierat în domeniul culturii populare. Interesul său în studiul critic al culturii populare a fost influentat de cartea din 1933 Culture and Environment (Cultura si mediu) de F. R. Leavis si Denys Thompson, iar titul The Mechanical Bride este luat de la o piesă scrisa de un artist dadaist, Marcel Duchamp.

Ca si cartea sa din 1962 The Gutenberg Galaxy, The Mechanical Bride este unică si este compusă dintr-un număr de eseuri scurte care pot fii citite în orice ordine un fel de “ apropiere ca de un mozaic” dupa cum spune el îsusi despre cartea sa. Fiecare eseu începe cu un articol dintr-un ziar sau revistă sau cu o reclamă, după care urmează analiza lui McLuhan.
Totul este analizat din punct de vedere estetic si din punct de vedere al implicatiilor imaginii si textului. McLuhan îsi alege reclamele si articolele incluse in cartea sa nu numai ca să atragă atentia asupra simbolismul lor si să arate implicatiile asupra corporatiilor care le-au creat si raspandit ci si pentru a arăta ce înseamnă reclama pentru societatea pentru care sunt create.

The Gutenberg Galaxy (1962)- Galaxia Gutenberg

The Gutenberg Galaxy: The Making of Typographic Man (scrisă în 1961, a fost publicată în Canada de University of Toronto Press în 1962) si este un studiu în domeniul de pionierat al culturii orale, culturii tipărite, studiiilor asupra culturii si ecologia mediului.
De-a lungul cărtii, McLuhan arată cum tehnologia comunicatiilor (scrierea alfabetica, tiparnita si mediul electronic) affectează organizarea cognitivă , care are implicatii în organizarea socială:
Dacă o nouă tehnologie extinde simturile omenesti în lumea socială atunci vor aparea alte proportii între simturile noastre si mai ales în cultură. Se poate compara cu ceea ce apare cand o noua notă este adaugată la o melodie. Cănd proportiile de simturi sunt alerate în orice cultură atunci ceea ce a apărut ca lucid si transparent înainte va putea apărea ca opac iar ceea ce a fost vag si opac înainte va apărea ca transparent

...[I]f a new technology extends one or more of our senses outside us into the social world, then new ratios among all of our senses will occur in that particular culture. It is comparable to what happens when a new note is added to a melody. And when the sense ratios alter in any culture then what had appeared lucid before may suddenly become opaque, and what had been vague or opaque will become translucent.

Tipul de mutare

Istoricul său poartă cititorul de la umanitatea pre-alfabetica tribală la era electronică. Inventia tipului miscător a dat nastere la schimbări culturale si cognitive care deja apăruseră încă de la înfiintarea si implementarea alfabetului, McLuhan referindu-se la ortografia fonemică. (McLuhan diferentiază între alfabetul fonemic si sistemul de scriere logografic/logogramic cum sunt hieroglifele sau ideogramele.)
Cultura tiparului datorată tiparnitei Gutenberg în mijlocul secolului 15, face ca dominant să fie vizualul fată de oralul anterior. El citează o observatie legat de natura cuvăntului scris din Prints and Visual Communication (Tipăritura si comunicarea vizuală) de William Ivins, iar McLuhan observă:

În acest pasaj [Irvins] observă obiceiuri lineare, secventiale dar si mai important arată omogenizarea vizuală a experientei culturii tipărite si redistribuirea senzatiei auditorii si a altor simturi pe plan secundarl [...] Tehnologia si efectele sociale ale tiparnitei ne fac să nu putem vedea interferente si cauzalităti formale în vietile interioare si exterioare. Tipăritura există din cauza separării statice între functiuni si duce la o mentalitate care in mod gradual rezistă la orice observatie a unui specialist compartimentat.

Ideea principală în argumentatia lui McLuhan (elaborată mai tărziu în The Medium is the Message- Mediumul este mesajul) este că noile tehnologii (ca alfabetul, tiparnita si chiar vorbirea) au un efect gravitational asupra cognitivului, care afectează organizarea socială: tehnologia tipăririi schimbă obiceiurile noastre perceptive (" experienta vizuală omogenizantă"), care afectează interactiile sociale ("aceasta duce la o mentalitate care va rezista la tot mai putin la observarea ei de către un specialist"). După McLuhan, tehnologia tiparului a contribuit si a a făcut posibil ca în epoca modernă în lumea vestică să apară: individualismul, democratia, protestantismul, capitalismul si nationalismul. Pentru McLuhan, aceste linii directoare au corespondentă cu tehnologia tiparului care duce la "segmentarea actiunilor si functiilor and si principiul cuantificării vizuale."

Satul global (The Global Village)

În 1960, McLuhan arată că cultura tipărită care este vizuală si individualista va fii urmată de “ interdependenta electronică”: cănd mediul electronic înlocuieste cultura vizuală cu cea orală. În această nouă eră, umanitatea se va muta de la individualism si fragmentare la o identitate colectivă cu o “bază tribală”. McLuhan numeste această noua organizare sociala: global village- “satul global”.
Acest termen este definit uneori ca avănd conotatii negatve în “The Gutenberg Galaxy”, dar McLuhan a fost interesat în efectul lui si nu face judecăti de valoare:
În loc să se ajungă la o vasta biblioteca a Alexandriei lumea a devenit un computer, un creier electronic exact ca o scriere infantilă stiintifico-fantastică. Simturile noastre au iesit în afara noastră, deci Big Brother merge înauntru. Dacă nu tinem seama de aceasta dinamică, ne vom muta repede la o fază de teroare, asa cum este o lume tribala unde se aud tobele, cu o totală interdependentă si o superimpusa coexistentă [...] Teroarea este o stare normala în orice societate orală, pentru ca în ea orisice afecteaza orisice în orisice clipă. [...] In goana după recuperarea unitătii de sensibilitate, găndire si simtire a lumii vestice suntem tot atăt de nepregătiti să acceptam consecintele tribale ale acestui fapt asa cum nu am fost pregătiti ca psihicului uman să fie fragmentat datorită culturii tipărite.

McLuhan argumentează că tehnologia poate per se să schimbe morala —este o unealta care sculptează un individ si prin extensie conceptia si nasterea unei societăti: Este deja vizibil că exista destule probleme morale chiar dacă nu se ridică problema morala de pe tărămurile tehnologiei? […]. Tipăritura este faza extrema a culturii alfabetului care detribalizeaza sau decolectivizeaza omul în prima instantă. Tipăritura ridică caracterul vizual al alfabetului la cea mai înalta intensitate de definitie. În acest fel tipăritura reuseste să pună în evidentă puterea de individualizare a alfabetului fonetic mult mai mult decăt a putut să o faca cultura manuscrisului. Tiparul este tehnologia individualismului. Dacă oamenii au decis să modifice această tehonologie vizuală cu o tehonologie electrică, individualismul va fii de asemeni modificat. Să faci o problemă morală din acest lucru e ca si cum ai blestema un fierăstrau cănd deja degetele sunt tăiate. “Dar” cineva va spune “nu am stiut că aceasta va venii”. Desi chiar prostia nu este o problemă morala. Este o problema, dar nu una morală; de aceea este indicat să risipim o parte din ceata care înconjoară tehnologiile. Va fii bine pentru morală.
Valenta morală a efectelor tehnologiei asupra cunoasterii este pentru McLuhan, o problema de perspectivă. De exemplu McLuhan contrasteaza alarma majora în legatura cu numărul sporit de cărti care a aparut în sec 17 cu îngrijorarea modernă de acum că va venii “sfărsitul cărtii”. Dacă nu se poate da o sentintă morală universală asupra tehonologiei, McLuhan crede ca “va fii un dezastru din cauza a lipsei de informatii legat de cauzalitatea si efectele inerente datorate tehnologiilor”

Desi World Wide Web a fost inventat treizeci de ani după aparitia cărtii The Gutenberg Galaxy si la zece ani de la moartea sa, McLuhan a prezis tehonologia web care este prezentă acum, înca din anii 1962:
Următorul mediu, fie el orisice va fii- va fii o extensie a constiintei noastre – va include televiziunea ca si continut, nu ca mediu si va transforma televiziunea într-o formă de arta. Un computer ca un instrument de cercetare si comunicare va îmbunătăti accesul si organizarea unei librării imense, va micsora functia enciclopedică a individului si va intra într-o linie privată pentru a produce date rapide care se pot comercializa.

The next medium, whatever it is—it may be the extension of consciousness—will include television as its content, not as its environment, and will transform television into an art form. A computer as a research and communication instrument could enhance retrieval, obsolesce mass library organization, retrieve the individual's encyclopedic function and flip into a private line to speedily tailored data of a saleable kind. (1962)[49]

McLuhan a definit si popularizat folosirea unor termeni ca "surfing" pentru a se referi la o miscare rapidă, neregulată si multidirectionala într-un corp de documente sau în cunostinte. El foloseste fraze ca "Heidegger glisa pe valurile electronice tot atat de trimufator ca si Descartes care calarea undele mecanice." Cartea din 1999 a lui Paul Levinson Digital McLuhan cercetează felul în care opera lui McLuhan poate fii mai bine înteleasă prin lentilele revolutiei digitale.

McLuhan citează frecvent cartea lui Walter Ong Ramus, Method, and the Decay of Dialogue (1958), care l-a determinat pe McLuhan să scrie The Gutenberg Galaxy. Ong scrie o recenzie foarte favorabilă cartii in America. Mai tărziu Ong îsi potoleste laudele, descriind cartea The Gutenberg Galaxy ca "un sondaj picant si riscant, indiferent la detalii scolastice dar unic în sugerarea adăncimii schimbărilor psihologice declansate la trecerea de la starea iliterată la tipăritură si mai departe."McLuhan spune el insusi despre carte, "Nu ma îngrijorează să primesc laude de la cartea [The Gutenberg Galaxy]. Aceasta carte ar fii trebuit să fie scrisă cu un secol în urmă. Mi-ar fii plăcut ca altcineva să o fii scris. Ar fii fost un preludiu util pentru rescrierea cărtii Understanding Media [the 1960 NAEB report] ceea ce fac eu acum”

The Gutenberg Galaxy a castigat cel mai mare premiu literar din Canada Governor-General's Award for Non-Fiction în 1962. Presedintele din comitetul de selectie era colegul lui McLuhan de la University of Toronto si partenerul de box intelectual al lui, Northrop Frye.





Dana Mateescu    6/2/2014


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian