Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Cu Ion Carstoiu despre originea limbilor

- Domnule profesor, ce ne puteti spune despre lucrarea „Eseu despre originea limbilor. Elemente de filosofie a limbajului”?
- Este un eseu despre originea limbajului, tema care a preocupat omenirea si pe oamenii de stiinta din cele mai vechi timpuri. Chiar in Vechiul Testament gasim doua conceptii privitoare la acest subiect; „Dumnezeu a numit lumina zi, iar intunericul noapte, el a numit uscatul intins cer, el a numit pamântul uscat pamânt si adunarea apelor a numit-o mare” (Geneza, I, 5, 8, 10). In acelasi capitol e scris şi "Domnul Dumnezeu a facut din pamânt toate animalele salbatice de pe câmp si toate pasarile cerului si le aduse omului ca sa vada cum o sa le denumeasca pe fiecare şi asa cum Adam a denumit pe fiecare din sufletele vii, asa i-a fost numele”.

- Cine a mai incercat sa lamureasca originea limbajului?
- Cei mai importanti invatati din toate timpurile au incercat sa explice originea limbajului, dar fara rezultate. In „Tratatul de lingvistica generala” din 1971, la pagina 298 se afirmă ca „solutionarea problemei originii limbajului depaseste posibilitatile lingvistice si că „rezultatele nesatisfacatoare se datoreaza faptului ca pâna acum antropologii, lingvistii, istoricii, psihologii nu si-au conjugat cunostintele, metodele si punctele de vedere”. Greutatile obiective pe care le intâmpină cercetatorul originii vorbirii si imposibilitatea reconstituirii limbajului primilor oameni au determinat pe unii lingvisti sa afirme ca pe ei nu-i intereseaza problema originii limbajului, ca aceasta e de competenta filosofilor. Un impact negativ l-a avut decizia Societatii de Lingvistica din Paris, intemeiata in 1864, care in articolul 2 al statutului avea scris: „Societatea nu admite nici o comunicare despre originea limbajului”. Aceasta interdictie a avut o influenta nefasta asupra cercetarii lingvistice in general. Incercari de a lamuri subiectul gasim numai in lumea anglo-saxona (Greenberg, M. Ruhlen), dar ideea nu e agreata de lingvistii traditionalisti.

- Care este opinia dumneavoastra despre limbajul omenesc?
- Limbajul omenesc e o descriere metaforica a relatiei omului cu Cerul, Pamântul si Soarele. In 2001, am pus alaturi câteva zeci de cuvinte cu semnificatia „cer” si am dedus de aici: eu, „zi”, „zeu”, „1”, „mare”, „a acoperi”, copac, piele, obiecte de imbracaminte etc. Putem trage concluzia ca de la cer provin cam 7% din cuvintele fundamentale in toate limbile, de la pamânt in jur de 3% (tu, doi, a da, contra, intunecat etc), iar 90 % sunt derivate de la soare. La paginile 23 – 30 e un mic capitol intitulat: Denumiri ale soarelui in limbile lumii in care prezentam in ordine alfabetica cum se zice soare in câteva sute de limbi. Asa cum este cunoscut, soarele lumineaza, da viata, ajuta la cresterea fiintelor si plantelor. In acelasi timp, astrul diurn ne lumineaza si mintea. Cuvintele reflecta conceptia omului primitiv indiferent ce credem despre el: ca e creat de Dumnezeu sau e rezultatul evolutiei dintr-un soi de maimuta. Chiar cuvântul „om” se explica prin legatura cu pamântul, asa cum e scris si in cartile sfinte (exemple la pagina 18). Numarul minim de cuvinte ce deriva de la „soare” este dat la paginile 33-34, unde am prezentat câmpuri semantice, de exemplu: „soare, rosu, sânge, rana, vin” etc ori „soare a merge, picior, drum”.

- Ce ne puteti spune despre originea numelor animalelor?
- Nu se stie nimic ori aproape nimic despre originea numelor animalelor. Pe la sfârsitul anilor '60, in timpul unei discutii acasă la academicianul Al. Graur a venit vorba despre originea cuvântului câine care provine din latinescul canis, acesta din indoeurpeanul kuon, dar mai departe nu se stie. Acest lucru l-a recunoscut si in scris academicianul Al. Graur, dar si alti mari invatati americani, de exemplu Carl D. Buck, care a fost presedinte al Lingvistical Society of America in anii '30 ai secolului trecut. Un american care vorbeste perfect româna este domnul Merritt Ruhlen care reconstituie etimologia globala a cuvântului kuan, ce ar fi insemnat „câine”, dar nu spune ca acesta e in legatura cu soarele kun, kin, in limbile turce si amerindiene. In carte prezentam etimologiile cuvintelor: cal, câine, lup, urs, oaie, berbec, şoarece, sobolan, pisica, lup, veverita etc si toate au legatura cu soarele. Relatia e ca aceste animale au dinti cu care rod, dar si soarele are... dinti. Chiar cuvântul cu sensul „dinte” vine de la soare. Adevarul a fost sculptat in piatra, dar nu a fost descifrat de cine trebuia. In Peru e un templu – sanctuar la Tiahuanaco ce infatiseaza pe Viracocha, zeu solar „ca om in picioare, cu faţa inconjurata de raze solare, fiecare raza terminându-se cu un cap de animal”. (V. Kernbach, Dictionar de mitologie generala, Bucuresti, 1989, pagina 122).
Soarele ne lumineaza colţurile obscure ale limbii, de exemplu latinescul focus e cu etimologie necunoscuta, dupa noi se compara cu boq „soare” in bezhita (Caucaz), autumnus „toamna” de asemenea, l-am comparat cu slavonul temn „intunecat” la care adaugam tuman „ceaţă” si versurile lui Topârceanu; „si-a venit asa deodata / toamna cea intunecata.

- Ce cuprinde ultimul capitol?
- Capitolul VII Et in Arcadia ego!, se refera la epistole pe care le-am primit de la academicieni si profesori universitari.

- Ce-i doriti tinerei generatii?
- Sa invete, sa munceasca, sa citeasca foarte mult si sa petreaca in baruri si discoteci cât mai putin.








Livia Popescu    5/16/2014


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian