Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Drobul de Paste

A venit si a trecut Duminica Floriilor, preludiu la Săptămâna Mare si la Sărbătoarea Pascală. În ziua de Florii, vezi pe străzi oameni iesind de la biserică, purtând în mâini ramuri si coronite de salcie. Nu putini sunt cei ce duc buchete de flori ori o cutie cu un tort. Este vremea bucuriei, dar si a milosteniei. De aceea, în câte o piatetă sau la un colt de stradă, un cersetor întinde mâna după câtiva bănuti. În această perioadă, galantarele magazinelor alimentare sunt mai mult ca oricând, încărcate cu marfă: ouă vopsite, de găină si de prepelită, drob de miel, specialităti de carne si de brânză autohtone sau venite de peste mări si tări, pască, prăjituri, cozonaci, vinuri si băuturi fine. În piete, tronează fructe si legume, flori si decoratiuni pentru Florii ori pentru masa de Paste. Liliacul, garoafele si mărgăritarul au acum cel mai mare succes la public. Un corn al abundentei revărsat cu ocazia acestei sărbători!

De Paste la sfârsitul anilor 80

Vorbind deschis, ce mare diferentă este între prăznuirea aceasta a Pastelui si cea din vremurile mai putin favorabile, de la sfârsitul anilor 80! Zile libere nu erau cu această ocazie, iar de multe ori, în duminica de Paste, angajatii erau chemati la serviciu, iar elevii si studentii la scoală, pentru muncă voluntară. În caz că aveai masină si varianta cu voluntariatul nu se întâmpla, îti făceai din timp socoteala dacă de Paste este duminica în care circulă cei care au număr de înmatriculare cu sot sau fără sot. Norocosii ce aveau liber pe sosea si benzină în rezervor, dată pe ratie, puteau iesi de Paste la iarbă verde ori pe la rudele aflate la tară.

În oras sau la tară, oamenii întâmpinau Pastele după ce mai întâi făcuseră curătenia de primăvară. Nici pentru aceasta nu ti se lăsau prea multe variante: „Dero” si „Tix” erau ajutoarele de nădejde în gospodărie. Spălai geamurile si perdelele si apoi aburcai covoarele pe bătătorul din fata blocului. Le băteai, după care le luai cu măturica sau cu peria si cam asta era totul.

Masa de Paste

Înainte de 89, de Paste si de Crăciun se vedea cel mai bine inventivitatea românului de rând în materie de artă culinară. Fiecare se lupta cum stia el mai bine să obtină o ciozvârtă de miel, pe care o împărtea meticulos, în asa fel încât să ajungă si de ciorbă, si de friptură, si de stufat. Iar dacă nu reusea să aibă carne, nu era bai. Căci lua de la „Alimentara” câteva conserve de pate de ficat pe care le amesteca bine cu o cană de orez fiert si un ou bătut, le adăuga verdeată si le cocea în formă. Si uite-asa, rezulta traditionalul drob.

La dulciuri, era mai usor. Stăteai pe la cozi si mai adunai niscaiva zahăr si margarină, cu care preparai un tort de biscuiti. Cine făcea rost de foi de plăcintă, le aseza evantai în tavă si răsturna peste ele câteva borcane de iaurt. Compozitia se introducea în cuptor si se obtinea un „nechezol” servit pe post de plăcintă cu brânză.

În capitală, se mai găseau de cumpărat în perioada Pastelui, pe la cofetăriile de fite gen „Bucuresti”, „Turn”, „Scala” ori „Ambasador”, bomboane fondante cu gust de săpun si trufe de ciocolată clisoase, iar cine avea baftă, prindea ciocolată chinezească cu gust de mălai. Si fiindcă mâncarea cere si ceva de băut, exista bere „Grivita” si vin vărsat si îmbuteliat, care se cumpăra de la Gostat. Ca băutură răcoritoare magazinele ofereau „Quick Cola”, un fel de apă diluat colorată, cu un vag gust dulce.

Două ore la televizor

Ouăle de Paste, românul le aduna cum aduni banii în pusculită, carton cu carton, irosindu-si timpul pe la rânduri. Odată achizitionate, dacă aveai ceva de prisos, îti făceai pomană si mai dăruiai din ele pe la rudele si prietenii mai putin norocosi. Ouăle se vopseau cu carmin ambalat în plicuri cumpărate de la „Alimentara”. Cei mai îndemânatici lipeau pe oul nevopsit o frunză de pătrunjel si îl îmbrăcau într-un ciorap nou, apoi îl vârau în recipientul cu vopsea. Când îl scoteau de acolo, oul era tot colorat, iar locul unde fusese frunza de pătrunjel, rămas necolorat, forma un model. Dacă aveai de unde, făceai rost de pelin proaspăt, cu care îmbrăcai platoul pe care aranjai ouăle de Paste. Până ajungeau să fie mâncate, acestea serveau ca unică decoratiune dedicată Sărbătorii Pascale.

La televizor, aveai de Paste program seara, între opt si zece. Acesta nu se deosebea cu nimic de cel difuzat zi de zi. Uneori, mai scăpa câte un film de cinematecă, dar de obicei, vedeai emisiuni dedicate realizărilor din industrie si agricultură. Un comentator cu voce gravă, hotărâtă si severă te informa cu privire la îndeplinirea planului cincinal, despre cantitatea de grâu boabe la hectar, despre masinile si uneltele făurite în fabricile si uzinele statului. A doua zi, mergeai la serviciu ori la scoală, ciocneai un ou cu colegii si asteptai Pastele următor.

„Începem să pătimim”

S-au scurs ani multi de când românii s-au obisnuit să sărbătorească Pastele în libertate si belsug. Cei mai tineri nu stiu mai nimic despre stilul în care se petrecea de această sărbătoare în perioada comunistă. Oamenii au acum de toate pe masă si multe posibilităti de distractie. Unii fac Pastele acasă, în mijlocul familiei, altii la restaurant sau în club, iar altii îsi iau o minivacantă si pleacă în tară sau în străinătate. Cu totii se simt bine, se distrează, se bucură de ceea ce au. Dar până să vină Pastele, mai este de trecut Săptămâna Patimilor. Despre ea discutau în Duminica Floriilor din acest an, două vânzătoare dintr-un supermarket:

- Este Săptămâna Patimilor, spunea una. Începem să ne destrăbălăm.
- Nu, i-a răspuns cealaltă. Începem să pătimim.

Si amândouă au izbucnit în râs.


Corina Diamanta Lupu
Bucuresti
14 aprilie 2014






Corina Diamanta Lupu    4/16/2014


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian