Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Eugen Enea Caraghiaur

Eugen Enea Caraghiaur este un nume insolit în istoria românilor, prin originea si activitatea sa. Născut in 1923, în orasul basarabean Comrat, fiu al profesorului Stefan, principe de Panciu, si al profesoarei de limba franceză, Alexandra Maria Iosefina, principesă de Dadjani, el face parte dintr-o familie cumană înnobilată cu titlul de principe, el însusi fiind "The Kuman Royal Hause of Great Romania".

Si-a făcut studiile în România, finalizate la Politehnica timisoreană, Facultatea de Mine Metalurgice (1943-1948), aprofundate la Universitatea din Roma, cursuri serale (1948-1949), Universitatea din Nancy si la Sorbona (cursuri de doctorat). Este, ca profesie, inginer petrolist si geolog minier.

La 19 aprilie 1951, decide să ia calea exilului, în Canada, functionând ca inginer geolog pentru "Sullivan Mines" din Québec (1951-1954) si inginer consilier în explorări, prospectiuni miniere, foraje de puturi arteziene (1955-1978), devenind, ulterior, presedintele consiliului Companiei "Can-Rom. Inc. Imobiliare" (1979-2004).

Cariera de inginer este dublată de cea de scriitor, devenind membru al Uniunii Scriitorilor din România si Moldova, cofondator al Asociatiei scriitorilor de limbă română din Québec, fondator al revistei "Datina străbună" (Québec, 1973-1975) si al ziarului "Dreptatea" (New-York, 1972-1980), oficios al Comisiei de reorganizare a PNT din refugiu. A debutat în 1951, în revista ARC a Asociatiei Române din Canada si a colaborat la revistele "Literatura si Arta" si "Telegraful român". Este membru activ al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni.

A fondat si a prezentat emisiunile zilnice Ora de Televiziune în culori din Montreal (1984-1990) si a sprijinit înfiintarea postului de radio multietnic din Montreal, unde o oră de radio era dedicată românilor din diaspora nord-americană.

În Tară, a participat la lupta antibolsevică, fiind condamnat politic de Tribunalul Militar din Timisoara. Motivul? Era presedintele fondator al tineretului universitar al Partidului National Tărănesc, a condus greva studentilor timisoreni, împotriva bolsevismului (introdus în tară cu tancurile), a sovinismului si revizionismului, organizată în paralel cu greva studentilor clujeni, condusi de studentul medicinist Valeriu Anania, viitorul mare teolog si mitropolit al Clujului, Bartolomeu. În timpul misiunii arhimandritului Anania în SUA, Eugen Caraghiaur îl sprijină moral si material, în finalizarea statutului Bisericii Misionare Ortodoxe Române din America si Canada, în 1972, fapt consemnat ca atare de teologul român. În comisia pentru stabilirea acestui statut, Anania îl mentionează si pe Eugen Caraghiaur: "Acesta din urmă, inginer petrolist si cu dare de mână din Montreal, a anuntat că pune la dispozitia comisiei vila sa din Lac David, în nordul Canadei, unde i se asigura si menajul" (Valeriu Anania, Memorii, Iasi, Editura Polirom, 2008, p. 401).

A luptat, în România, în clandestinitate din februarie 1946, după ultima întrunire a Delegatiei permanente a PNT condusă de Iuliu Maniu, până la 23 august 1948, când a trecut înot Dunărea, pe la Cazane. A stat în detentie la Cladovo, Pancevo si Belgrad, apoi cu domiciliul fortat la Sabat, până la 22 octombrie 1948, când a fugit din Iugoslavia în Austria, fiind retinut o lună în Campul I.R.O. pentru interogatorii enervante si epuizante.
La cererea consângenilor săi, Emil Ghilezan si Cretzeanu, care locuiau la New-York, a fost eliberat, a trecut, tot clandestin, granita în satul sloven Crasna, care l-a predat autoritătilor italiene, ceea ce i-a adus o nouă încarcerare; învătat cu clandestinătatea, trece din nou granita în Franta, ajunge la Paris la 19 august 1948, aici simtindu-se, cu adevărat, liber si de aici luându-si zborul spre continentul nord-american.

O asemenea biografie impresionantă a avut si preotul scriitor Constantin Virgil Gheorghiu, autorul celebrului roman Ora 25, ecranizat la Hollywood, cu regizor si actori americani, în rolurile principale fiind Antonny Quin si Liza Minelli, film prea putin cunoscut în tara sa.

Eugen Enea Caraghiaur are o impresionantă bibliografie literară si istorică, peste 60 de volume, majoritatea fiind prefatate de acad. Mihai Cimpoi si prof. dr. Victor Crăciun, însotite de cronici.

Eugen Enea Caraghiaur este o personalitate fascinantă, afirmându-se ca om de afaceri în Canada, istoric al cumanilor si militant pentru refacerea hanatului în mileniul III, fiind sef al Casei Cumane. În aceste peste 60 de cărti răzbate suferinta unui om pentru înstrăinarea de România, pentru ocuparea Basarabiei de către bolsevici. Poeziile din Meteoritii (1990), primul volum publicat în Tară, exprimă aceeasi suferintă pentru istoria încrâncenată, în care "poetii-eroi" sunt cei autentici si, ca atare, ei nu trebuie sacrificati, poemele fiind comparate cu meteoritii: "Pentru voi ridic cuvântul, peste timpuri, peste mare / pentru voi care plecarăti arsi de valul cel de sare /pentru voi îndepărtatii de meleagul cel ce frige /prins în iodul sărăciei, si-al blestemului ce strânge". Dorul si patima nevindecabile străbat si vol. Bugeac străbun (2007), poeme de un patriotism sincer, ardent, specific unui înstrăinat de graiul si vatra străbună. Eugen Caraghiaur scrie un serial-fluviu "Lumini si umbre", în care apar romanele istorice cu tentă autobiografică, Visuri si tentatii (1997), Caleidoscopul amarului (1999), La răscrucea destinului (1999), Sub teasc (2000), Păienjenis (2002), Spărgători de frontiere (2012). Istoria cumanilor este integrată istoriei românilor si a celei europene, autorul prezentând si lista tuturor marilor hani ai Cumaniei mari.

Pentru activitatea sa literară, Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni si Uniunea Scriitorilor din Moldova (condusă de Mihai Cimpoi) l-a onorat cu premii si medalii, între care, la loc de cinste, figurează medaliile dedicate lui Eminescu, Unirii Principatelor, C. Brâncusi, Mihai Viteazul, Podul de Flori etc.

La cei 91 de ani, Eugen Enea Caraghiaur este invidiant de tânăr si energic.






Tudor Nedelcea    4/6/2014


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian