Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


160 de ani de la nasterea lui Alexandru Macedonski (14 martie 1854 – 24 noiembrie 1920)

Alexandru Macedonski s-a născut în București, la 14 martie, în anul 1854. Prin opera sa, Macedonski sincronizează literatura română cu noutatea literară europeană de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Meritele sale de pionierat îi confirmă, astfel, rolul de inițiator al literaturii române moderne.

Referindu-se la primul poem scris în vers liber, criticul Șerban Cioculescu notează: „Cu «Hinovul», Macedonski este întemeietorul literaturii noastre moderne

Despre anii copilăriei, familia sa


Alexandru Macedonski, s-a născut la 14 martie 1854, într-un cartier apropiat de Podul Mogoșoaiei (calea Victoriei de astăzi), fiind unul dintre cei patru fii ai familiei, alături de Elisabeta, Dimitrie, Vladimir.

Tatăl poetului a fost nimeni altul decât Alexandru D. Macedonski, prim-adjunct al Domnitorului și Șef al Statului Major Domnesc după Unirea Principatelor, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

Mama sa, Maria Fisența, era descendenta unui neam de boieri, cu origini la 1421 (Petru Zamona, membru în Sfatul domnesc al Țării Românești), primind ca zestre de nuntă moșiile Pometești și Adâncata – preluate ca teme și în versurile macedonskiene.

La 24 februarie 1883, Alexandru Macedonski de căsătorește cu Ana Rallet-Slătineanu, „coborâtoare din Ghika și Cantemirești”. Străbunicul Anei, pe linie paternă, era Ion Rallet, Mare Ban, iar pe linie maternă, aceasta avea ascendență în neamul voievodului moldav Constantin Cantemir.

Familia lui Alexandru Macedonski a avut cinci copii: Alexis, Nikita, Pavel, Nina și Constantin-Hyacint, toți fiind încurajați să dezvolte preocupări artistice.

Copilăria lui Alexandru Macedonski a fost una demnă de cea a oricărui copil de aristocrați la mijlocul secolului al XIX-lea. Luxul se împletea cu știința și studiul, un mediu în care generalul Macedonski nu doar le-a insuflat copiilor pasiunea pentru studiu, dar le-a transmis și noblețea conduitei în societate.

În vremurile tulburi pe plan politic, viitorul poet rămâne orfan în copilărie, asupra morții tatălui planând încă misterul. Mama se vede nevoită să amaneteze reședințele familiei, iar Macedonski va scrie mult pe tema paradisului pierdut al copilăriei. Pentru că a fost privat de o evoluție firească în societate care ar fi trebuit să îl așeze în funcții onorofice, Alexandru Macedonski a dat totul pe tărâmul artei, dorind să întemeieze o „dinastie de artiști,” înțeleasă prin cheie simbolistă, bineînțeles. Astfel, la cenaclul „Literatorul”, Macedonski trona la propriu, gest ce a fost complet de neînțeles în receptarea critică ulterioară. Fiului său, Alexis, i-a insuflat dragostea pentru pictură, devenind la maturitate un pictor renumit în Europa, celorlați oferindu-le sprijinul în preocuparea pentru muzică și literatură.

Preocupările literare și științifice


Când vorbim despre scrisul lui Macedonski, amintim de „cosmpopolitismul” macedonskian, de temperamentul său creativ și aplecat către experiment literar, aflat într-o permanentă căutare pentru găsirea unui limbaj poetic ideal, capabil să întreacă prin formă și conținut... însuși sublimul aflat în stare latentă în natur㠖 privit așa, Macedonski poate fi comparat cu Baudelaire și tema „paradisurilor artificiale,” atât de prezentă în literatura franceză.

Pe de altă parte, aceleași preocupări îl pot compara cu un om de știință din secolul XIX englez, mereu atent să colecționeze în „laboratorul” său literar tot ce este „metal prețios” și să-l sintetizeze în arta poetică, transformându-l, așadar, într-un obiect de artă, „altul cum n-a mai fost.”

Întocmai această preocupare, așadar, demnă de a fi asociată cu cea a unui vizionar, face din Macedonski „cel mai reprezentativ scriitor român pentru secolul al XIX-lea” (Mircea Anghelescu). Pentru că nici un alt scriitor român nu a experimentat cu toate formele literare existente în secolul al XIX-lea, dintre cele mai vechi sau mai noi, devenind primul autor român care publică vers alb, care scrie un scenariu de film, care publică texte originale într-o limbă străină, care concepe texte teoretice despre estetică, devenind, totodată, primul teoretician literar al literaturii noi, care susține inclusiv conferințe de popularizare a științei.

Macedonski a publicat poeme pașoptiste (amintind de Heliade-Rădulescu), anticipație (fiind comparat în presa franceză cu Jules Verne), texte în spirit naturalist, poezie simbolistă, poeme scrise în forme incipiente de modernism literar (care au încurajat debutul unor scriitori precum Bacovia, Arghezi, Minulescu, Tudor Vianu și apariția ulterioară a unor autori precum Ion Barbu, Nichita Stănescu), proză la persoana I, proză erotică, memorialistică, texte mistice, întrețesute cu numeroase teorii științifice, iar ca o recunoaștere a meritelor sale științifice, în anul 1907 a fost primit ca membru în Societatea Astronomică Franceză. De asemenea, în anul 2006, mai aproape de zilele noastre, Alexandru Macedonski a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.

Pentru unii cercetători, Alexandru Macedonski este un poet simbolist, precursor al SF-ului românesc, pentru alții este romantic prin excelență, pentru alții devine primul autor român care a propus sincronizarea literaturii române cu cea europeană, înainte de inițiativa lui Eugen Lovinescu. Îi datorăm, așadar, lui Alexandru Macedonski un rol foarte important în evoluția culturii și literaturii române, un motiv solid pentru recuperarea acestei „memorii pierdute” pentru că, fără urmă de îndoială, opera lui rămâne o parte semnificativă din patrimoniul nostru identitar.

Mihai - Daniel Gheorghe: „Spre neșansa lui Alexandru Macedonski, tocmai această plurivalență a activității sale l-a condus la un dezechilibru între propriu-i destin și lumea contemporană, care nu a știut să gestioneze o astfel de prezență în mijlocul ei. Și, poate, nici critica literară de după 1920 nu a reușit să împace toate aceste preocupări pentru a da un verdict favorabil în privința lui Alexandru Macedonski, preferând să-1 ocolească de cele mai multe ori. Ar fi, evident, exagerat să spunem că a fost un martir, însă, cu siguranță, a fost un om care a sacrificat totul pentru ideile sale, un om care a trecut demn prin viață și a intuit foarte bine viitorul său în istoria literaturii.”








Alexandru Macedonski în 2014



Azi putem afirma că Macedonski este un autor mult mai complex decât simpla apartenență la „simbolism” întâlnită în materia pentru Bacalaureat.

Conștient că societatea sa își va găsi cu greu echilibrul, Macedonski a lăsat judecata valorii sale în seama viitorului, fapt spus și în versuri într-un Epigraf publicat încă din 1882:


Dar când patru generații peste moartea mea vor trece,
Când voi fi de-un veac aproape oase și cenușă rece,
Va suna și pentru mine al dreptății ceas deplin,
Și-al meu nume, printre veacuri, înalțându-se senin,
Va-nfiera ca o stigmată neghiobia dușmănească,
Cât vor fi în lume inimi și o limbă românească.


Irina Macedonski, stră-strănepoata lui Alexandru Macedonski: „Atunci când am citit acest Epigraf m-am simțit «vizată», știind că fac parte din a patra generație de la Macedonski. Am înțeles mai târziu că această «a patra generație» nu se referă doar la mine, ci și la cea a contemporanilor mei, așadar, «stră-strănepoții» contemporanilor lui Alexandru Macedonski. Mă încred, astfel, că acești contemporani ai mei vor fi mai luminați și mai deschiși la receptarea lui Alexandru Macedonski.

Grație acestor motive am inițiat anul acesta o serie de manifestări culturale menite să-l aducă pe Macedonski mai aproape cititorilor de azi, cu prilejul împlinirii a 160 de ani de la nașterea sa.

Alături de Mihai - Daniel Gheorghe, un paisonat exeget macedonskian, am pus bazele proiectului de promovare intitulat «Alexandru Macedonski – 160 de ani de istorie și literatură».


Principalele teme de comunicare ce vor fi abordate în 2014 sunt:

Alexandru Macedonski, scriitor reprezentativ pentru secolul al XIX-lea
Scriitor european
Scriitor inovator al culturii române

Una dintre primele manifestări ale proiectului este seria de evenimente lunare «Nopți macedonskiene» (au avut loc până acum «Noaptea de ianuarie» și «Noaptea de februarie»), evenimente ce au fost foarte bine primite de public, oferindu-ne încrederea că Macedonski are încă foarte multe de spus, în continuare, în cercetarea istoriei literaturii române și a patrimoniului nostru identitar,” a declarat Irina Macedonski.


Mihai-Daniel Gheorghe: ,,Alexandru Macedonski a evitat cu multă eleganță concesiile în numele artei și a crezut cu tărie în destinul său de creator.

A fost unul dintre cele mai mari talente ale literaturii noastre; întreaga sa viață a fost trăită cu instrumentele de scris în mână, înfățișându-l ca pe un arhitect care a dorit să clădească un adevărat Panteon pentru arte. De la cele mai mici pietre până la «grandioase și lucitoare blocuri de marmoră și de alabastru», totul a fost bine organizat.

Macedonski a cunoscut ca nimeni altul formele în care se manifestă poezia și a dorit să dea o parte din marea sa viziune artistică și celor din jur. A organizat, astfel, un cenaclu, a conceput și a răspândit o revistă de cultură (Literatorul) la nivel național. A dorit ca românii să se emancipeze cultural și a luptat împotriva unei limbi greoaie, cu expresii învechite. Opera sa conține cel mai mare număr de neologisme pentru vremea sa, devenite între timp cuvinte uzuale, a introdus noi imagini poetice și a pus pe același piedestal literatura noastră cu literatura Europei, astfel, rondelurile sale pot fi considerate o «infuzie» de cultură franceză în literatura română.

Un alt lucru remarcabil îl reprezintă proza, la fel de valoroasă ca poezia, sub raport artistic. Unii poeți mari sunt prozatori mediocri și unii prozatori mari sunt mediocri ca poeți. Alexandru Macedonski a fost atât un mare poet, cât și un mare prozator, iar dacă mai adăugăm și preocupările pe care le-a avut în diverse domenii (istorie, pictură, cinematografie, sport, astronomie, muzică), ajungem la imaginea unui scriitor total și complex pentru care arta nu este o îndelednicre ci un modus vivendi.


Macedonski merită o reevaluare critică făcută într-un mod onest, Și când aceasta se va realiza, urmărind toate preocupările sale, vom putea observa cât de mult a contribuit acesta la dezvoltarea culturii române.”






Vă recomandăm să citiți și alte articole:

Al. Macedonski: o pledoarie sau Paradoxul stră-străbunicului | Bookaholic.ro
Macedonski, precursor al SF-ului | Revista Galileo
La mormantul lui Alexandru Macedonski, in memoriam (24 noiembrie 2013) | Hotnews.ro
Parfum de trandafiri și o întâlnire deosebită la mormântul lui Alexandru Macedonski | Bookaholic.ro
Noaptea de ianuarie | HotNews.ro
Noaptea de februarie | LiterNet.ro
Interviu cu Irina Macedonski la emisiunea "Timpul prezent" la Radio Romania Cultural (29 ianuarie 2014)




Opera lui Macedonski, editată parțial online:


Poezie
Prima verba (1872);
Poesii (1882);
Excelsior (1895);
Flori sacre (1912);
Poema rondelurilor (1927)
Ciclul nopților

Proză
Oceania-Pacific-Dreadnought (1913);
Palatul fermecat (1896);
Cartea de aur (1902);
Nicu Dereanu (1902);
Cometa lui Odorescu (1902);
Le calvaire de feu (1906);
Thalassa (1915);
Nuvele (1923)
Caii negri

Teatru
Moartea lui Dante Alighieri (1916)
Unchiașul Sărăcie
Iadeș!
Gemenii
La moartea lui Cuza

Publicistică
Arta versurilor
Despre logica poeziei
Despre stil
Despre poemă
Poezia viitorului
Fondul și forma
Despre poezie
Simțurile în poezie
În pragul secolului
Cugetări
Despre frumos
Studii Financiare. Banca Națională
Studii asupra limbii române
Evoluțiunea limbii române
Sufletul și viața viitoare
Fascinarea
Minunile științei




Date de contact:

Irina Macedonski, irina.macedonski@gmail.com

Facebook: Alexandru Macedonski









Valentin Petcu    3/18/2014


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian