Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Atitudini : Cântecul de jale al Crimeii

Ironic, chiar în ziua în care stirea invadării Crimeii de către Rusia facea înconjurul lumii, liderul mondial Barack Obama aniversa zâmbitor campania «Let’s Move» pe ecanele americane. Reactia presedintelui American fată de situatia din Crimeea a venit abia câteva zile mai târziu.
Situatia din Crimeea pare să fi surprins Casa Albă, fapt care nu face cinste liderului american.
Acuzat de multi dintre americani de lipsă de fermitate în arena internatională, Obama este fortat de evenimente iminente să ia o pozitie fermă.

După luni de tulburări în Kiev între guvern si opozitia civilă, încheiate cu o baie de sânge la sfârsitul lunii februrie în piata “Maidan”, presedintele ucrainean Viktor Ianukovici fuge în Rusia.
În ceasurile imediat următoare, opozitia ucraineană spontan instalată la putere avea să se confrunte cu o situatie dramatică: trupele ruse pătrunzând pe teritoriul Crimeii.
Într-o tară recent divizată între vestul pro-european si estul pro-rus, regiunea autonomă a Crimeii este un punct de conflict dur în relatiile dintre Rusia si Ucraina.

Revenită, după 1991, la granitele din secolul XVII, Rusia are un interes strategic să păstreze Crimeea în zona ei de influentă.
În portul Sevastopol se află flota rusă la Marea Neagră, care joacă rolul de protectie pentru granita sud-vestică a Rusiei.
Această zonă este singura „apă caldă” pentru rusi, care au acces la mari deschideri de apă în nord, dar aceste zone sunt înghetate în mare parte, făcând accesul naval dificil.
Pentru rusi, Crimeea asigură securitatea pentru zona continentală, dar si pentru zona Caucazului. Pentru Ucraina, câtă vreme flota rusă se află în Crimeea, tara nu poate adera la NATO, întrucât găzduieste baza militară a unui stat non-membru pe teritoriul său.

Apropierea de UE este la fel de iluzorie. Rusia actionează într-un mod care dovedeste acest lucru si aminteste de practici abuzive, încălcând acodrul de la Budapesta încheiat în 1994, prin care recunostea Crimea ca parte a Ucrainei. Ucraina si Georgia, ambele foste state sovietice, reprezintă zone considerate de rusi strategice pentru interesele lor de securitate.
Destinul lor este marcat de tancurile rusesti.

După 14 ani de conducere autoritară, Putin ia o decizie care este condamantă de întreaga lume vestica si, de care, chiar China –aliat traditional - s-a distantat recent. În acelasi timp, decizia liderului rus este primită cu entuziasm si vot unanim de către Duma rusească, chiar dacă o mare parte a populatiei ruse condamnă actiunea din Ucraina (n.r – conform unui sondaj de opinie al Kremlinului citat recent de revista „Time”, 73% dintre rusi condamnă invadarea Ucrainei).

Putin manevrează abil propaganda internă în numele „populatiei ruse din Ucraîna”, încercând să legitimeze actiunile militare. În prima conferintă de presă post-invazie, Putin amenintă cu actiune militară fermă în viitorul apropiat.
Desi îndemnat si amenintat, ca să se retragă, Putin nu actioneaza deloc în această directie. America si aliatii lor sunt singura sperantă a Ucrainei.

Canada continuă politica de condamnare acidă a Rusiei si este una dintre primele tări vestice care a sărit ferm în ajutorul Ucrainei. Sanctiunile economice vor fi primele măsuri care vor lovi Rusia.
Efectele crizei din Crimeea se simt deja la Moscova chiar înainte de sanctuni impuse: bursa din Moscova a deschis luna martie cu un indice scăzut cu peste 10% – ceea ce reprezintă o pierdere de 60 de bilionane de dolari într-o singură zi.
Cel putin patru lovituri vin să-l năucească pe Putin: impact economic dur, lipsa de aliati, izolarea de vest si sanctiunile care vor urma, dar mai ales lipsa de popularitate a actiunii sale printre compatrioti. Ideea unui razboi fratricid între cele două natiuni slave nu este privită cu simpatie în Rusia.
Putin continuă să reclame drepturi rusesti de securitate în Crimeea.

Viitorul este nesigur pe termen mediu si lung pentru întreaga zonă. Polonia si România – cele mai apropiate tări NATO de zona de conflict - dau semne de neliniste si condamnă Rusia. O situatie mult mai ingrată o are Moldova.
Opinia publică mondială speră într-o rezolvare diplomatică a conflictului. Presedintele Obama va avea de jucat un rol esential în această chestiune.
Viitorul nesigur al păcii la Marea Neagra este departe de a fi doar o chestiune regională.



Toronto / Martie 2014




Luiza Mureseanu    3/6/2014


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian