Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Interpretări ; Despre frumusete si frumos

Când ne-am despărtit, în numărul trecut al Observatorului , s-ar fi putut să rămâneti cu impresia greșită că am ajuns într-un impas datorită caracterului aparent ambiguu al frumusetii.
Dar frumusetea este parcă anume menită să provoace confuzie fiindcă se ivește peste tot și în cele mai felurite domenii, confruntându-ne de fiecare dată cu noi dificultăti. Căci, spre deosebire de alte lucruri care ne fac plăcere, frumusetea este o calitate a obiectului în sine și nu se judecă neapărat prin senzatia ce o provoacă celui care îl contemplă.
De exemplu apa căzând într-o cascadă poate fi de o frumusete sublimă, dar când însetat fiind beau din ea ca să-mi potolesc setea aceasta îmi provoacă o plăcere fără legătură cu frumusetea apei. În mod similar frumusetea persoanei iubite stimulează pasiunea erotică a partenerului îndrăgostit. Dar este oare dorinta partenerului îndreptată către frumusete ca atare? Este adevărat că ardoarea sexuală poate fi consumată și temporar satisfăcută, dar în nici un caz nu prin posesia frumosului. Ca și în cazul apei frumusetea este aici proprietatea persoanei îndrăgite și nu poate fi niciodată împărtită. Cel mult poate fi contemplată ori eventual distrusă de vârstă sau boală, ori printr-un accident, dar niciodată însușită prin transfer. Observatia aceasta a constituit și punctul de plecare al conceptiei platonice depre dragoste.

Teoria lui Platon; preluată de creștinism și aplicată relatiilor heterosexuale, a avut în evul mediu o mare influentă asupra poeziei în particular și artelor în general. Acestea au contribuit la răspândirea unui nou mod de a privi femeile și la înflorirea temporară a cavalerismului. Noi oamenii suntem însă o specie sceptică, dedată pornirilor profane și idea contemplării eterice a frumosului feminin nu a putut rezista prea multă vreme competitiei plăcerilor mai pedestre, dar reale și mult mai la îndemână. Așa s-a născut conceptul de dragoste romantică.

Spre deosebire de dragostea platonică dragostea romantică este un termen relativ care și-a schimbat repetat întelesul de-a lungul secolelor. Initial ea a însemnat mai degrabă o relatie de afinitate spirituală, decât una de intimitate fizică, deși aceasta din urmă nu era totuși exclusă. De altfel foarte curând dragostea romantică a inclus și căsătoria. Tot atunci a apărut și fenomenul “Valentine”. Dar mai târziu, odată cu moda căsătoriilor aranjate, lucrurile s-au cam încurcat și au continuat să se complice astfel încât astăzi când legătura matrimonială a ajuns un fel de glumă care și-a pierdut de mult poanta ne-ar trebui un tratat voluminos ca să cuprindem toate acceptiunile contemporane ale termenului.

Prima mentiune a zilei Sfântului Valentin în legătură cu dragostea romantică a apărut în 1382 în cartea lui Geoffrey Chaucer, Parlament of Foules. Printr-o imagine poetică care s-a bucurat de o longevitate într-adevăr extraordinară, căci se perpetuează și în vremea noastră, părintele literaturii engleze a asociat perioada din an când păsările își caută pereche cu sărbătorirea Sfântului Valentin. De unde simbolul celor doi porumbei și expresia cu multiple variante: X și Y se poartă ca doi porumbei îndrăgostiti.

Firește că ultra comercializata Valentine Day, așa cum se practică acum în America de Nord nu mai are aproape nimic de-a face cu dragostea romantică, fiind pradă arghirofiliei galopante cu care a molipsit-o globalizarea. Din păcate distanta ne împiedică să ne formăm o opinie personală despre ceea ce se petrece curent cu sentimentalul nostru mărtișor, după unii autori echivalentul românesc al lui Valentine. Dar dacă ar fi să credem atotștiutoarea Wikipedia nu comercialismul este gata să înghită mărtișorul ci balaurul schimbărilor care bântuie hinterlandul carpatic unde neo-filodacii sustin ca substitut sărbătoarea de dragobete, în ciuda numelui ei de origine vădit sârbească. Ceea ne interesează însă aici este că aceste trei evenimente festive ne dezvăluie un alt aspect al frumosului și anume că lucrurile pot fi comparate și ierarhizate din punct de vedere al frumusetii. “Am cumpărat cel mai frumos valentine, mărtișor, buchet, etc. pentru cea mai frumoasă fată,” spune îndrăgostitul. Dar achizitionarea cadoului este o chestiune de gust, iar alegerea iubitei depinde de o infinitate de conditii mai mult sau mai putin esoterice.

Cândva am vizionat filmul Viva Villa, inspirat de viata revolutionarului mexican, “generalul” Pancho Villa, cu Wallace Beery în rolul principal. Villa a fost fiul lipsit de educatie al unui tăran sărac, amestecat de foarte tânăr în tot felul de actiuni banditești. Datorită îndemânări cu care mânuia pistolul și al împrejurărilor favorabile a ajuns la sfârșitul secolului XIX stăpânul absolut al marii provincii mexicane Chihuahua și este în prezent inclus în panteonul eroilor Mexicului. În timpul războiului civil, la terminarea căruia s-a numărat printre învingători, el a fost însotit continuu de un reporter american care i-a devenit prieten intim și factotum.
Într-una din scenele filmului, Villa aflat în criză monetară a ordonat emiterea de bancnote fără acoperire, însărcinându-și prietenul, un bun desenator, cu ilustrarea lor. Prototipurile decorate cu motive florale i-au displăcut potentatului care a cerut autorului să nu folosească flori ci tauri, ce simbolizau pentru el etalonul frumusetii.
Într-o altă scenă Villa dorind să cucerească favorurile unei tinere din înalta societate, își roagă amicul să compună în numele său o scrisoare de dragoste ornată adecvat. Vigneta produsă de american, având ca temă cei doi porumbei traditionali, nu l-a satisfăcut pe Villa care a sugerat să înlocuiască păsările cu un taur și o junincă reprezentati într-o situatie corespunzătoare intentiilor sale.

De gustibus non est disputandum, despre gusturi nu se poate discuta, afirmau latinii în întelepciunea lor vetustă. Oare chiar așa să fie? Si dacă este așa, la satisfacerea căror pofte se refereau anticii?


Naramata BC




Gabriel Watermiller    2/26/2014


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian