Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Pe urmele lui Constantin Brâncusi

„La Hobita, în Gorj, m-am născut, dar la Craiova pentru a doua oară”, a declarat C. Brâncusi, onorant pentru Capitala Băniei. Soseste aici, venind de la Slatina, la numai 12 ani, spre a lucra ca servitor la restaurantul fratilor Spirtaru din Piata Gării (azi Piata C. Brâncusi). „Închideam la unu noaptea – mărturiseste Brâncusi – si trebuia să fim în picioare la patru si jumătate pentru Severinul mixt, de marfă si călători. Am fi găsit noi de la 1 la 4 somnul cel bun, dacă iarna ne-a fi lăsat în pace, îndeosebi birjarii din statie, care ne băteau obloanele cu codirisca biciustii, cerându-ne să deschidem să se încălzească cu putină tuică si cu vin fiert pentru dezmortire din gerul care se lăsa dimineata”.

Mutându-se la Ion Zamfirescu, proprietarul magazinului de coloniale si vinuri, din Craiova, Brâncusi se urca în podul magazinului si „făcea chipuri de lut, capete de oameni, figuri de animale”, precum si o vioară din scândurile unei lăzi de ambalaj. La 1 sept. 1894, la 18 ani, se înscrie, cu acordul mamei sale, la Scoala de Arte si Meserii, la sectia sculptură, ca bursier, fiind adus – se zice – cu trăsura, chiar de directorul scolii, G.B. Popescu. Primii doi ani îi face într-unul, ca elev e trimis în timpul vacantei de iarnă la fabrica „Tonette” din Viena. La Scoala de Arte si Meserii din Craiova ( azi Colegiul Tehnic „C. Brâncusi”) ciopleste, tărăneste, gherghefuri, cuiere, rame, cutii decorative, un scrin, o casetă, un dulap, rame ovale, scaun coltar etc. A executat Bustul lui Gh. Chitu, expus, în oct. 1898, la intrarea în Parcul Bibescu (azi Parcul N.P. Romanescu) la Expozitia regională a judetelor din Oltenia. Este „prima creatie artistică citabilă a sa si ca primul bust a lui Gh. Chitu” (Paul Rezeanu). Numele său apare, cu acest prilej, pentru prima dată în presa locală.

La Craiova, C. Brâncusi a stat doar nouă ani, dar aici si-a descoperit vocatia. De aici a plecat în lume, întâi în Bucuresti, la Scoala Natională de Arte Frumoase, cu o bursă a Episcopiei Madona-Dudu, apoi la Paris, Craiova fiind legată de faima si destinul genialului artist.
Criticul de artă V.G. Paleolog, primul din lume care i-a intuit genialitatea, în 1937, prin publicarea unor studii în revista „Arhivele Olteniei”, reunite în volum în 1938, a adus din atelierul său de la Paris, demolat, câteva bârne, spre a i se reconstitui atelierul în Craiova. Bârnele cu pricina au fost asezate în curtea fostei Scoli de Meserii de către directorul de atunci, Gh. Tudor, spre a fi salvate de la putreziciune. Desi V.G. Paleolog are confirmarea autenticitătii bârnelor, încă din 1974, de la ambasadorul României la Paris, C. Flitan, si de la ministrul de Externe, G. Macovescu, ele încă asteaptă.

Tot în curtea aceluiasi liceu, se află o replică, făcută de sculptorul Ilie Berindei, a celebrei Pietra de hotar (sau Bârna de frontieră), făcută, probabil în 1945, ca protext fată de expansiunea bolsevică si pentru apărarea Basarabiei si Bucovinei. Muzeul de Artă craiovean păstrează, din capodoperele sale, Vitelius, Ecorseul (singurul exemplar în stare perfectă), Coapsa, Orgoliul, Cap de băiat, Sărutul, Domnisoara Pogany.
Dacă hobiteanul C. Brâncusi si-a luat zborul, aidoma unei păsări măiestre, din Oltenia, atestându-si siesi si lumii întregi, genialitatea, mari brâncusologi fac drumul invers, de pe întregul Mapamond, la Hobita si Craiova.

Pe 18 febr. 2014, din initiativa lui Victor Crăciun, presedintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, au sosit în Craiova o delegatie de înalti oaspeti, specialisti si în Brâncusi: Guy Jennigs, directorul Departamentului de Artă Modernă si Impresionistă de la cea mai mare casă de licitatie din lume, Casa Cristie’s din New York, celebra contesă Marina von Kamarowsky, reprezentanta marelui duce de Luxemburg, redactor sef al revistei „Van Ham”, cu mari merite în promovarea valorilor culturii române, sculptorul Remus Botar-Botaro (cel care a executat un splendid monument la Dieuze (Franta) în memoria ostasilor români căzuti prizonieri în primul Război Mondial. Întrucât Muzeul de Artă este încă în renovare, întâlnirea a avut loc la Colegiul National Tehnic „C. Brâncusi”, oaspetii fiind primiti de prof. Laurentiu Puicin, directorul liceului, sculptorul Lucian Irimescu, prof. Magda Buce, precum si proaspătul director al Muzeului de Artă din Craiova, arh. Emilian Stefârtă.
„Pentru mine, vizita la Craiova este o nouă experientă si, totodată o mare provocare. Am fost interesat foarte mult, în ultimii ani, de activitatea lui Brâncusi si simt că am înteles complet spiritul artistului, spiritul omului. Era important pentru mine să ajung în locul originii sale [...] Oamenii nu înteleg foarte clar că rădăcinile lui sunt aici, în România. Asadar, încerc oarecum să refac echilibrul, pentru ca oamenii din America, din Franta, din Anglia să înteleagă că Brâncusi nu a fost doar un mare sculptor modernist, ci si un mare sculptor român”.

Cu elegantă si modestie, cum îi stă bine unei contese (spre deosebire de „printii”, „printesele” din România), Marina von Kamarowsky, într-o excelentă limbă română (născută la Bucuresti, din mamă rusoaică-albă, fugită de teama revolutiei bolsevice, ca si mama lui Nichita Stănescu), a detaliat câteva din actiunile culturale si stiintifice pe care le face în Occident pentru cunoasterea artei si culturii române.
„Am ales să venim aici – a spus Victor Crăciun - din cel putin trei motive. Întâi ca să ne aducem aminte de tot ceea ce s-a întâmplat la acele începuturi ale lui Brâncusi. În al doilea rând, să vă prezentăm niste oaspeti cu totul speciali. Cred că e prima dată când un reprezentant al Casei Cristie’s e prezent la Craiova. În al treilea rând, suntem aici ca să încercăm să perpetuăm în lume numele lui Brâncusi. Se spune că este produsul total al Occidentului. Este un mare sculptor occidental, dar în primul rând este român, căci are rădăcini adânci în România”.

Interesul presei pentru această vizităs-a dovedit justificat. Cotidienele „Cuvântul libertătii” (prin Magda Bratu), „Gazeta de sud” (prin Mirela Marinescu), Radio Oltenia Craiova (prin Gabriela Rusu-Păsărin si Liliana Hinoveanu), TVR Craiova (printr-o emisiune în direct, cu oaspetii), DIGI 24, n-au scăpat prilejul de a consemna, pentru prezent, dar mai ales pentru posternitate, acest pelerinaj pe urmele lui C. Brâncusi. Peste numai două zile, în aceeasi locatie, s-a desfăsurat simpozionul national „Brâncusiana”, cu oaspeti români veniti din Tg. Jiu la Craiova.





Tudor Nedelcea    2/23/2014


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian