Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Chemarea destinului o carte de Virgil Tataru

Intelept, vrednic si consecvent cu sine, neobositul scriitor severinean Virgiliu Tataru, infruntand dificultatile inerente varstei si ale unei sanatati precare, ne ofera, la acest inceput de an 2014, deja o a doua carte deosebit de interesanta care se adauga celor cateva zeci anterioare, in care si-a propus sa cerceteze si sa evidentieze, cu prioritate, activitatea personalitatilor marcante descinzand de pe plaiurile de istorie si legenda ale Mehedintiului, contributiile exceptionale ale acestora la imbogatira tezaurului stiintei si literaturii romanesti.

Volumul respectiv, aparut in Editura Trofin din Drobeta Tr. Severin, se intituleaza "Chemarea destinului" si contine, in cele peste 220 de pagini, un numar de aproape 20 de studii si analize literare, date biografice si comentarii referitoare, cu prioritate, la oameni de stiinta si scriitori mehedintenii, mai mult sau mai putin cunoscuti, dar care deopotriva s-au afirmat, in ultimele doua secole, in peisajul general al culturii romane.

Pentru cei care l-au cunoscut indeaproape pe autorul cartii, este evident ca asemenea demersuri au fost posibile numai datorita faptului ca, pe tot parcursul vietii, el a trudit neintrerupt, cercetand , cu staruinta si pasiune, nenumarate documente din arhive si biblioteci, folosindu-le depotriva ca scriitor dar si ca ziarist, de-a lungul intregii vieti , incepand chiar din anii studentiei. Intr-un fel de "motto", consemnat chiar pe prima pagina, Virgiliu Tataru impartaseste intocmai o constatare a lui Pasteur , valabila si pentru el: "Mi s-ar parea ca savarsesc un furt daca as lasa sa treaca o zi fara sa muncesc".

In cele ce urmeaza, voi consemna, fie si numai cateva dintre titlurile si ideile studiilor , comentariilor din cuprinsul cartii, incepand cu evocarea lui Constantin Papacostea-Pajura ("Constantin Papacostea-Pajura critic literar"), severinean la origine, despre care se afirma ca "a fost una dintre cele mai dinamice si prodigioase personalitati ale spiritalitatii mehedintene, de o impresionanta complexitate", care s-a afirmat deopotriva ca publicist, poet, fondator si conducator de publicatii, istoric, filolog, critic literar, profesor eminent si autor de manuale scolare, de studii cu caracter stiintific, extrem de utile pentru cercetatorii epocii respective. A fost redactor la ziarul "Socialismul" (1922-1924) dar a colaborat , ani la rand, si la alte circa 30 de ziare si reviste ("Drumul liber", "Tineretul socialist", "Adevarul", "Adevarul literar", "Lupta", "Adevarul poporului", "Omul liber", "Clopotul", "Scoala", "Revista Mehedintiului", "Ramuri", "Severinul liber" s. a) cu articole pe diferite teme, evocari, versuri, medalioane, cronici literare, note de calatorie, traduceri etc. In studiul "Doi mari prieteni ai lui Ion Luca Caragiale: poetul Octavian Goga si dramaturgul Alexandru Davila" se apreciaza ca, in ciuda firilor si varstelor lor deosebite, pe cei trei oameni de cultura i-a legat o stransa si durabila amicitie, ca si in cazul scriitorilor Alexandru Vlahuta si Delavrancea, de asemenea legati afectiv, printr-un model de armonie si buna intelegere.

Dupa vizita surprinzatoare pe care "Conul Iancu" i-a facut-o lui Octavian Goga, aflat intr-o inchisoare ungureasca, acesta din urma marturisea ca "Cine a avut norocul sa-l asculte pe Caragiale vorbind un sfert de ceas, oriunde, la o adunare a negustorilor ori intr-un ungher dintr-un vagon restaurant, n-are sa uite nicicand cea mai stralucitoare icoana a inteligentei omenesti din cate am intalnit in drum. N-a fost minte sa stapaneasca cuvantul cu mai multa siguranta, sa-l framante si sa-l chinuiasca cu mai multa putere. In fraza lui fermecata se revarsa o lumina orbitoare, era pulbere de argint, foc si artificii, ras si plans, era alinare dulce si durere salbatica".

Relatari interesante, cu multe date si informatii inedite, se gasesc in articolul "Un severinean traduce capodopera DIVINA COMEDIE", cu referire din nou la Constantin Papacostea-Pajura ( autorul valoroasei lucrari "Antologia greaca", cu traduceri din liricii antici greci ), precum si la Constant Rautu ( conducatorul ziarului "Provincia", care s-a incumetat sa traduca, in premiera, si celebra epopee finlandeza "Kalevala"), Dumitru Papadopol (filozof si sociolog reputat, fost si profesor la Liceul Traian din Tr. Severin), Constantin Raduleascu-Motru (fondatorul si conducatorul unor publicatii, precum "Noua revista romana", "Ideea europeana", "Revista de filozofie", traducatorul celebrului poem "Faust" al lui Goethe), medicul Ion Tundrea (fost elev al Liceului Traian, intelectual cu o bogata cultura umanista care s-a incumetat sa traduca integral "Divina comedie" a lui Dante).

Consemnam si alte titluri de studii, articole valoroase din cuprinsul cartii lui Virgiliu Tataru, care scot la lumina personalitati mehedintene mai putin cunoscute de publicul larg dar cu contributii la fel de interesante si pretioase in afirmarea si imbogatirea patrimoniului culturii romane: "Victor Papilian, colaborator al revistei severinene PROVINCIA", "George Toparceanu in Insula ADA-KALEH", "O scrisoare necunoscuta a lui Vasile Goldis", "Reintoarcerea la clasici", "Un poet mehedintean mai putin cunoscut: Florea Stoenescu", "Un talentat publicist si scriitor severinean uitat: Constantin Rautu", "Strehaia, orasul cu trei epigramisti", "Un mare nedreptatit: Pompiliu Babeanu", "Un mare publicist mehedintean: iosif Nadejde" s. a.

Nu vom incheia aceasta succinta prezentare a cartii lui Virgiliu Tataru, inainte de a semnala si articolul "Prozatorul Petre Partenie vazut de consateanul si scriitorul Iancu Barneanu", articol in care sunt prezentate cateva personalitati locale care si-au onorat deopotriva plaiurile natale sisestene cat si profesiile asumate prin studii si fapte meritorii, care au dus pana departe faima acestei localitati.
Daca intr-un studiu anterior ("Sisesti, comuna cu trei talentati scriitori: Petre Partenie, Titu Dinut si Iancu Barneanu") se facea referire la mai multe personalitati locale, cu merite deosebite in domeniile lor de referinta, de data aceasta comentariul se limiteaza doar la doi scriitori , respectiv Petre Partenie si Iancu Barneanu, numitorul comun al acestora fiind nu numai indeletnicirea literara ci si o sincera prietenie, exemplul stimulativ al consateanului lor, stralucitului savant Gheorghe Ionescu-Sisesti, unul dintre cei trei ministri pe care aceasta comuna i-a dat tarii.

Despre Petre Partenie, nascut la 28 martie 1882 in localitatea Sisesti, aflam ca, dupa clasele primare din satul natal, a urmat cursurile secundare la Liceul Traian din Turnu Severin unde, impreuna cu colegii Dumitru Tomescu, Constantin Saban-Fagetel si Gheorghe Ionescu-Sisesti, au editat revista scolara "Freamatul", in 1904, pentru ca, dupa numai un an, sa editeze revista "Ramuri", al carei prim numar, a aparut la 5 decembrie 1905. A optat pentru cariera preoteasca, lucrarea sa de licenta in teologie fiind apreciata laudativ de marele savant Nicolae Iorga, pentru care el a avut si un adevarat cult tot restul vietii. A fost un publicist deosebit de activ, articolele sale , in deosebi pe teme religioase, aparand in numeroase reviste ale vremii, precum "Drum drept", "Neamul romanesc", "Biserica ortodoxa romana", "Semanatorul" s.a. De retinut si proza artistica, precum nuvela "Boierul Dragusin", volumul de schite, povestiri si nuvele intitulat "Nu e caz de divort", "Istoria bisericii romane in secolul al XVIII-lea" (ramasa insa in manuscris).

Despre mostenirea literara a lui Petre Partenie s-a scris adeseori in epoca sa, dar cele mai interesante evocari, evaluari au fost, dupa parerea lui Virgiliu Tataru, acelea ale altui remarcabil om de cultura si consatean, profesorul Iancu Barneanu, "personalitate marcanta a vietii culturale, publiciste si literare mehedintene din 1935 pana prin 1965". Acesta s-a nascut la 16 septembrie 1914, tot in localitatea Sisesti, unde a facut si clasele primare, dupa care a urmat un liceu din Craiova, timp in care a debutat cu succes si in publicistica vremii, alaturi de colegul sau Mihnea Gheorghiu. Initial, a agrea poezia ( cu poezia de debut "Nebuna", aparuta in revista "F. O. R."), dupa care i-au aparut cateva schite, in continuare, dedicandu-se definitiv prozei artistice, concretizata intr-un prim volum, aparut in Editura "Pamant si suflet romanesc". Povestiri, schite, nuvele de factura traditionalista, studii de critica literara, poezii au continuat sa-i fie publicate in reviste literare ale vremii, precum "Universul literar", "Scoala Mehedintiului", "Ramuri", "Provincia" s.a. In 1942 , a publicat si o piesa de teatru ("Ne cheama tara"), afirmandu-se totodata si ca un pasionat culegator de folclor, nestemate ale creatiilor populare fiind publicate in revistele "Izvorasul", "Scoala Mehedintiului", pe parcursul anilor 1933-1938.

In 1945, impreuna cu Titi Dumitrascu, editeaza revista severineana "Carnet literar", in care publica studiul "Nedeea" si nuvela "Dascalul Nicu", alte numeroase proze (romanele "Zilele vietii tale", "Blestemul", "Vartejul", "Comoara", "Ochiul deavolului", amintiri valoroase, schite ) fiind publicate in revista "Provincia" si alte reviste. Numeroase si valoroase amintiri, relatari se refera, dupa cum afirmam la inceput, la consateanul si prietenul sau apropiat, prozatorul Petre Partenie, la care, cu evaluari laudative, pretuire si respect, se va referi adeseori si intr-un jurnal intim intitulat "Insemnari zilnice". Profund marcat de moartea, departe de satul natal, a prietenului mai varstnic, Petre Partenie, Iancu Barneanu nota atunci in "Jurnalul" sau urmatoarele emotionante cuvinte: "Parintele Partenie a ramas sa-si duca somnul de veci departe de satul cu colturi frumoase, de natura care i-a dat fiori de duiosie de cate ori a prins condeiul in mana si l-a zugravit in maiestre culori; de satul cu oameni deosebiti de la care au luat izvor dorurile inimii sale toate; unde dorm parintii si fratii, de satul pe care l-a dorit pana in cel din urma ceas si care-l plange si-l pomeneste in veci".

VirgiliuTataru considera ca Petre Partenie si Iancu Barneanu au fost scriitori valorosi, originali, care se cuvine a fi mentionati in orice antologie literara, alaturi de alte personalitati culturale, nascute pe aceste plaiuri, precum Sarmiza Cretzianu, Elena Iordache Streinu, Valeriu Armeanu, Titu Dinut si altii.









Profesor Florian Vladica    2/15/2014


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian