Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


„Fiti oameni” – Un volum semnat de Iosif Ton despre rugăciune, credintă si biruintă

Nimic nu este mai simplu decât să predici Evanghelia într-o societate liberă. Este usor să le vorbesti oamenilor despre Hristos, atunci când nu îti este nu există restrictii cu privire la ceea ce poți spune. Nu e nicio problemă să fii un predicator care adună masele de oameni, când acest lucru nu este interzis, dar a realiza toate aceste lucruri în contextul unei societăti supuse unui regim dictatorial reprezintă o provocare căreia putini pot să îi facă fată.

„Cuvinte fără de moarte”
Societatea comunistă a apus, cel putin în România. Deja vorbim de timpuri trecute, ce nu îsi mai găsesc un corespondent imediat în lumea în care trăim. Cu toate acestea, învătămintele pe care le-am deprins în acea perioadă ar trebui să rămână vii, tocmai pentru ca istoria să nu se mai repete. În acelasi timp, memoria actelor de curaj si bărbătie dovedite de către oamenii credintei în acele timpuri nu trebuie să dispară. Astfel de amintiri se constituie ca adevărate diamante de mare pret, zămislite în cuptorul suferintelor pentru Hristos, în mijlocul noroiului si pietrisului unei societăti abrutizante.

În acest sens, cartea „Fiti oameni”, alcătuită dintr-o selectie a predicilor tinute către Iosif Ton în perioada 1973-1981 reprezintă un adevărat tezaur de nestemate, ce strălucesc în lumina care vine de la tronul lui Dumnezeu. Valoarea acestor „cuvinte fără de moarte” poate fi în mod corect evaluată doar în perspectiva vesniciei, fiind cu atât mai mare cu cât timpul în care au fost aduse la viată era unul de întuneric, necredintă si disperare.

Chemare la o viată transformată
„Care au fost caracteristicile de bază ale predicilor mele din acea perioadă adunate în volumul acesta reprezentativ?”, spune Iosif Ton. „În primul rând, prin multe dintre aceste predici am căutat să dau oamenilor curajul de a sta drept în picioare, de a înfrunta persecutia cu bărbătie, de a fi gata de orice sacrificiu pentru credintă, de a rămâne cu Domnul Isus prin orice încercare.” Nu este simplu să îti propui un astfel de obiectiv si cu atât mai greu este să îl si realizezi, dar prin viata si exemplul pastorului Iosif Ton putem spune că acest obiectiv a fost atins. De asemenea, în aceste predici se poate urmări o temă care apare iarăsi si iarăsi în scrierile lui Iosif Ton, având drept subiect transformarea vietii. „În al doilea rând, preocuparea mea a fost să văd că credinta oamenilor nu rămâne ceva teoretic, ci că ea este un act care duce la o viată transformată. Pe scurt, prin predicile mele am vrut să produc oameni de caracter. Am predicat un mesaj care să ducă la transformare lăuntrică si la o trăire curată.”

Sursa adevăratei bucurii
O primă temă pe care o abordează Iosif Țon este cea a „adevăratei bucurii”. Pare destul de dificil să vorbesti despre bucurie unor oameni întristați si apăsați de felurite suferințe, dar aici este puterea de excepție a crestinismului. Un crestin nu poate fi decât un om care gustă din adevărata bucurie cerească, în timp ce bucuria oferită de această lume este întotdeauna trecătoare si durează puțin. „Sursa acestei bucurii este o gândire schimbată. Si eu accentuez – si ați văzut că accentuez mereu: să te lasi pătruns mereu de acest gând: că esti fiul lui Dumnezeu, că esti unit cu Hristos, că esti în mâna Lui. Acest gând trebuie să te pătrundă până în adâncurile tale. Eu asa înțeleg secretul bucuriei, prin a sti că Dumnezeu îmi este tată.”

„Voi biruiti!”
Un alt aspect important din viața de credință este cel al „luptei împotriva păcatului si biruința asupra sa”. Cu siguranță că acest subiect a fost amplu dezbătut în repetate rânduri, de către multe persoane. Dar caracteristică pentru Iosif Țon este acea abordare practică, având implicații imediate, a luptei pe care o dăm împotriva păcatului, indiferent de formă. În această luptă ne regăsim ori de câte ori ne opunem răului din lume si celor care-l promovează. Dar în această luptă, cel care prezintă adevărul nu trebuie să rămână singur, ci alături de el trebuie să fie toți cei care cred în Hristos. „Vreau să stiți că voi, cei care vă rugați în taină, voi sunteți cei care faceți biruința Evangheliei. Nu predicatorul este cel care biruie; voi biruiți! Predicatorul este asemenea lui Iosua, care se luptă în vale cu dusmanul. Moise, cel de pe munte, cel care se roagă pentru Iosua, sunteți voi! Când Moise îsi lăsa mâinile în jos, Iosua era slab si pierdea bătălia. Aceasta se aplică si la mine, ca si la toți cei care vestesc Evanghelia. Dacă noi slăbim, slăbim pentru că voi ați lăsat mâinile în jos, pentru că nu v-ați rugat îndeajuns pentru cei care prezintă adevărul.”

„Oameni care îndrăznesc să lupte”
De asemenea, atât în vremuri totalitare, cât si în cele „normale” avem datoria să îl recunoastem pe „cel rău si metodele lui”. Imaginea propusă de Iosif Țon cu privire la natura bisericii este deosebit de relevantă, fiind într-o directă contradicție cu ceea ce ar fi dorit stăpânii acelui regim de întuneric. Irozii din toate vremurile au căutat să aducă slăbiciune în mijlocul poporului lui Dumnezeu, propagând idei si concepții care să-i nimicească puterea. Adevărații martori ai lui Dumnezeu au stiut să aibă o concepție corectă despre biserică. „Unii oameni îsi imaginează de cele mai multe ori biserica, asemenea unui spital, un locas al sufletelor bolnave, o adunare a oamenilor înfrânți în viață, care nu mai pot ține piept problemelor vieții acesteia si care găsesc în religie un refugiu, o alinare, o mângâiere într-o viață pierdută. Însă imaginea aceasta este cu totul falsă. Dacă ar fi să comparăm biserica cu o instituție omenească, în mod corect si după cuvântul lui Dumnezeu, nu am compara-o cu un spital, ci cu o armată. De ce? Pentru că aici nu vin oameni înfrânți cum s-ar crede, ci oameni care îndrăznesc să lupte. Aici vin oameni care nu dau înapoi în fața vieții, ci oameni care au fost descătusați de sub puterea celui rău si care au declarat pe față război întunericului.”

„Să stai singur în furtună”
Dacă există un lucru care provoacă abaterea de la acest ideal crestin al unei biserici luptătoare si biruitoare, atunci acela decurge din influența demoralizatoare a vremurilor pe care le trăim, caracterizate de neliniste, îngrijorare si teamă. Iar dintre toate acestea, poate cea mai periculoasă amenințare este cea a compromisului, a abaterii de pe calea cea dreaptă. „Primejdia de a nu mai merge pe drumul drept, primejdia de a o lua pe ocolite, aceasta este primejdia când vremurile sunt cumplite, vremuri în care oamenii se abat de pe cale, când oamenii o iau razna. Vremuri în care nu ai pe nimeni ca sprijin lângă tine. Vremuri în care nu ai pe nimeni care să te ajute să stai pe calea cea dreaptă. Vremuri în care esti aruncat fără milă într-o situație în care trebuie să stai singur în furtună.”
„Adevărul, corectitudinea si cinstea”
Tocmai în astfel de vremuri, adevăratii crestini sunt asemenea unor repere morale si spirituale, stând în picioare atunci când toți se culcă la pământ, fiind oameni atunci când toti ceilalti abandonează acest statut. A fi om, a fi puternic în mijlocul furtunii presupune o experiență interioară pe care puțini oameni o dobândesc. Înseamnă să ai rădăcini adânci în Sfânta Scriptură si în Dumnezeu si să nu te lasi impresionat de desfăsurarea forțelor celui rău sau chiar de propria neputință. „Omul adevărat este omul care are principii clare. Are principii sănătoase si nu le sacrifică. Mai bine moare. El nu îsi calcă principiile dumnezeiesti, iar când e vorba să le aplice, el o face cu dragoste, cu blândețe. El este în dragoste credincios adevărului. Este omul care se dăruie pentru alții, care abandonează egoismul mârsav si meschin si iese să îmbogățească pe alții. Care se revarsă în dragoste spre alții. Omul adevărat este omul care ține la principii, care este sever cu el însusi si nu încalcă în niciun chip adevărul, corectitudinea si cinstea.”

Adevărata sete după Dumnezeu
Ce ideal deosebit a asezat Iosif Ton în fața celor care erau destinati să ajung㠄 oameni noi”, după chipul fricii! Fără a vorbi în mod direct împotriva regimului, pastorul Iosif Țon lovea la rădăcina principiilor de întuneric care stăteau la baza acestuia. De fapt, crestinismul autentic va fi totdeauna o amenințare pentru oricine doreste să fie stăpân peste semenii săi, precum si pentru oricine doreste să se înalțe împotriva Celui Prea Înalt. Experimentul comunist nu a fost altceva decât o bătălie pentru mintea oamenilor, o încercare de a-i abate de la realitatea lumii spirituale, de a-i arunca în suferință si de a distruge noțiunea de om. Pentru toate aceste aspecte, Iosif Țon a dedicat predici care să restaureze valoarea umană, care să ne determine să nu fugim de suferința pentru Hristos, să credem în realitatea lumii viitoare, să învătăm abecedarul Evangheliei si să câstigăm bătălia pentru mintea noastră. Autorul ne-a arătat ce înseamnă adevărata sete după Dumnezeu si cum putem primi viață de la Duhul Sfânt, pentru ca în final, să trăim experienta unor solutii neobisnuite pentru situatii deznădăjduite si să ne acceptăm pe noi însine, să nu mai fim cu inima împărtită si să fim asemenea cu Hristos.

„Functionăm bine... pe bază de dragoste”
„Când Dumnezeu ne-a conceput, primul lucru pe care l-a realizat a fost ca noi să nu funcționăm bine decât pe bază de dragoste. Primul lucru de care are nevoie un copil este dragostea mamei lui, nu numai hrană. Dacă un copil nu simte dragostea mamei, dacă un copil nu este înconjurat de iubirea părinților, el se usucă în interior. Uitati-vă la un copil nedorit si la un copil căruia părintii îi spun că e nedorit. Uitati-vă cât e de speriat, cât e de complexat si cât e de derutat în viată, copilul căruia nu i s-a arătat dragoste.”

În creuzetul urii, minciunii si fricii, al timpurilor în care experimente aberante se făceau pe națiuni întregi, cu toții devenisem niste copii nedoriți ai acestei lumi sau concepuți doar pentru a fi sclavii unui sistem fără milă. Uitând de Dumnezeu, am ajuns să uităm si de noi însine, de ceea ce suntem si de ceea ce putem deveni. Îndoctrinați cu o ideologie atee, materialistă si evoluționistă în sensul rău al cuvântului, am ajuns să credem că omul este doar un animal evoluat si că nu există nimic dincolo de mormânt si de orizontul acestei lumi. Cu toate acestea, Biblia a continuat să strălucească si în vremuri de întuneric. Ba chiar, lumina ei a fost mai puternică decât în timpuri obisnuite. Cum a fost posibil acest lucru? Minunea descătusării Cuvântului lui Dumnezeu s-a realizat prin oameni adevărati, oameni ai credintei, oameni ai adevărului, printre care se numără si pastorul Iosif Ton. De aceea, această carte apel - „Fiti oameni” - rămâne valabilă, indiferent de vreme. Nimic nu s-a schimbat, decât doar decorul. Lupta este aceeasi.


Phoenix, Arizona





Octavian D. Curpas    1/21/2014


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian