Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Romïżœnii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivïżœ 2024
Articole Arhivïżœ 2023
Articole Arhivïżœ 2022
Articole Arhivïżœ 2021
Articole Arhivïżœ 2020
Articole Arhivïżœ 2019
Articole Arhivïżœ 2018
Articole Arhivïżœ 2017
Articole Arhivïżœ 2016
Articole Arhivïżœ 2015
Articole Arhivïżœ 2014
Articole Arhivïżœ 2013
Articole Arhivïżœ 2012
Articole Arhivïżœ 2011
Articole Arhivïżœ 2010
Articole Arhivïżœ 2009
Articole Arhivïżœ 2008
Articole Arhivïżœ 2007
Articole Arhivïżœ 2006
Articole Arhivïżœ 2005
Articole Arhivïżœ 2004
Articole Arhivïżœ 2003
Articole Arhivïżœ 2002


Sublinieri : “Brain owner”*

Zice Cioran: "O atitudine si o conceptie de viată care nu răsar dintr-o reală efervescentă lăuntrică, dintr-o complexă frământare a subiectvitătii, n-au absolut nici o valoare, precum n-are nici o valoare întreaga informatie livrescă, dacă nu este adaptată unei energii subiective specifice” …și vrând nevrând gândul m-a dus la Beethoven, poate nu numai pentru că ceea ce spune Cioran mi se pare o sinteză a existenței ruptă de ordinar, dar și pentru că 16 decembrie este ziua Lui de naștere.

Mă intreabă, sora mea

- Ți-amintești cum îl ascultam pe Beethoven? La radio, evident. Parcă era duminică dimineața, nu-mi mai aduc aminte?!

- Sigur că nu-ți mai aduci aminte, nici n-are imporțantă ce zi era, important era că-l ascultam, pe el sau pe Richard Strauss sau Wagner sau Grieg sau oricare altul pe care tata ni-l prezenta pe scurt și pe urma ne așeza în fața radioului cu indicația precisă că trebuie să ASCULTǍM.

- Și ascultam.

- Sigur că ascultam, lecțiile de pian erau cum erau, dar exercițiul zilnic părea un supliciu din care visam să ies teafară - și sunt sigură că și tu – și duminicile, așa anemice cum erau, compensau, “spălau” obrazul ignoranței și, presupun, calmau cumva spaimele tatei că s-ar putea să trecem prin viață amputați de indiferența și și mai rău, de imposibilitatea de a celebra muzica dincolo de simpla atracție a sunetului….

- De ce ne-am “oprit” noi la Beethoven e totuși o întrebare deschisă pentru mine, ne duceam la Catedrală la Sf. Iosif să-l ascultăm pe Bach – doamne, cum îl chema pe organistul ăla, era o personalitate și eu i-am uitat numele ca unui precupeț oarecare, ba nu, Pruner era, chiuleam și ne duceam la ARLUS ca Dinu Lipatti să ne învețe cine-i Chopin sau Schubert, garantez că urcam Alpii respirând Richard Strauss, dar întotdeauna reveneam, revenim la Beethoven ca singura șansă de “cuprindere”, de “total”, totalul acela fără fisuri, impenetrabil perfect, absolut.

- Pueril totuși! Întrebările de genul ăsta rămân în suspensie tocmai pentru că nu-și au rostul, când e vorba de artă, te “cufunzi ca într-o mare de visări dulci și senine” și te mulțumești cu șansa de-a o face….și gata!

- Surprinzătoare deschiderea subtilă a Pastoralei, nu crezi? Vine ca o suflare, deșteptare înceată, mișcare unduioasă, sonoritatea discretă nu-și permite să tulbure ritmurile firești, în mod sigur omul nu e prezent în acest univers, stă undeva pe aproape totuși și, total necaracteristic lui, nu se amestecă, admiră și se încântă de armonia perfecțiunii pe care numai natura o poate oferi. Omul – închipuie-ți - stă deoparte, admiră sau se face că nu vede și stă… alături.

Viziunea beethoveniană asupra naturii implică respect, ecoul relativ romantic obligă observarea unui univers de care ne bucurăm fără a-l putea modifica .

Și probabil nici nu vrem s-o facem.

- Îți dai seama ce căsnită e intervenția asta a ta?

- Totdeauna când încerci să vorbești despre muzică e …căsnit, cum zici tu, sunetul are limbajul lui intraductibil, orice transcriere a specificului e un chin pe care ni-l asumăm doar ca o imposibilitate-posibila de a ne elibera de presiunea emoțională, cum altfel să respiri ușurat după ce te inundă chemări transcendente și, mai ales, iți arunc㠓în aer” toate preconcepțiile stivuite, chivernisite, protejate de gija zilei de mâine?

Ieri am ascultat, după mult timp, “Sturmsonate” și parcă niciodată n-am realizat mai acut c㠓furtuna” de pe clapele pianului este Beethoven însuși – totdeauna este El insuși, o să-mi zici, lasă asta- “treptele” furtunii sunt urmele pașilor LUI, ușor derutate de începuturi, impun ritmicitatea speranței, a încrederii, a “științei’ de a fi într-o lume fără surprize, calmă, mângâietoare chiar; răvășită, însă, de bătălia ascunsă a îndoielilor, a exigenței, a chinului interpretativ, urmele se precipita devastator, “furtuna” creierului, a talentului reașezând valorile firești în ordinea unică a genialității.

“Music is the one incorporeal entrance into the higher world of knowledge which comprehends mankind but which mankind cannot comprehend.” zice Beethoven eliminând echivocul interpretărilor profane.

Poate Cioran!...și-i las cuvântul “greu” să vorbească”

“Cine nu s-a simțit nul, vid sau aproximativ în fața freneziei beethoveniene, n-a înțeles nimic din această muzică. Pe care ar trebui s-o distrugem pentru a mai avea dreptul la orgoliu”



· * Beethoven semnează răspunsul la scrisoarea semnată malițuos de fratele său, Karl “land owner” adăugând, “brain owner”



Toronto - dec 2013



















Maria Cecilia Nicu    12/27/2013


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian