Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Despre limba română cu Ana Gutu

Gabriel Teodor Gherasim: Stimata doamna Gutu, va rog, in primul rand, sa le impartasiti cititorilor nostrii cateva date biografice, academice si din activitatea dumneavoastra politica, inclusiv pana in prezent:

Ana Gutu: Sunt profesor universitar de 30 ani, doctor în filologie romanică, autor a circa 300 publicatii stiintifice si publicistice, cunosc mai multeblimbi străine, în politică am venit în 2009 pe valul miscării anticomuniste, pentru a redobândi libertatea de exprimare si de gândire.

Gabriel eodor Gherasim: Ce inseamna pentru dumneavoastra limba romana si de ce este o necesitate realitatea recunoasterii ei in Basarabia, si trecerea la index a etichetei de “limba moldoveneasca” atat de aparata, de la comunistii lui Voronin, la unii membrii ai aliantei de la putere, gen membrii formatiei Marian Lupu?

Ana Gutu: Limba română este cadrul existential spiritual, în care am fost educată de buneii si părintii mei, eu fiind originară din sudul Basarabiei, dintr-o localitate de pe malul Prutului, orăselul Cahul. În copilărie am avut cărti românesti în casă, am privit TVR 1, am vizitat România chiar pe timpul sovietic, deoarece aveam rude la Iasi si Galati, străbunica pe linia tatălui plecată fiind în România încă din 1933, pe timpul României Mari, cu trei fiice ale sale, bunica rămânând dincoace de Prut. Buneii mei niciodată nu au folosit glotonimul ”limbă moldovenească”, toate confuziile survenind de fapt mai târziu, când am venit la Chisinău la facultatea de limbi străine. În RM problema denumirii limbii este si, cu sigurantă, va fi pe larg exploatată de către politicieni în scopuri manipulatorii, astfel contribuind la tinerea în nestire a unei părti bune a electoratului. Partidele de stânga insistă asupra teoriei moldovenismului, care coboară în Evul Mediu, acestia ignorând astfel în mod voit istoria, deoarece statele europene moderne s-au format către mijlocul sec. al XIX.

Gabriel Teodor Gherasim: Se spune mult in istorie ca fortele comuniste au “eliberat” Estul/Centrul Europei de “fascisti” (corect nazisti), dar ce nu se spune este, -dupa cum a fost demonstrat foarte bine de documentarul The Soviet Story/Povestea Sovietelor (Snore 2008, Latvia) -, ca, pana in 1941, comunistii si nazistii au fost prieteni la catarama, vazandu-se unii pe altii ca “revolutionari” si ajutandu-se politic, militar, economic, si strategic in haicuirea si impartirea Europei dupa bunul lor plac. Cazul Basarabiei/Bucovinei de Nord/Bugeac si respectiv al Nordului Transilvaniei, furate Romaniei si impartite “frateste” de comunisti si nazisti intre ei si aliatii lor in 1939 (Pactul Molotov-Ribbentrop ), - ceea ce a dus ulterior la intrarea Romaniei in razboi in 1941pentru eliberaera acestor pamanturi romanesti -, este tipic in acest sens. Cuvantul “revolutie” inseamna sa rastorni ceva cu fundul in sus: valori, straturi sociale, tesutul etnic al popoarelor neaose de mii de ani. S-au pierdut multi membrii ai familiei datorita “purificarii entice anti-romanesti” din Basarabia. Pe cine au deportat si/sau ucis rusii cu precadere in Basarabia, si ce fel de colonisti au adus si promovat ca sa-i inlocuiasca pe acesti români?

Ana Gutu: Decizia Curtii Constitutionale din 5 decembrie repune în drepturi adevărul istoric despre Basarabia, si anume că aceste pământuri au fost ocupate, rupte din trupul tării românesti, Basarabia fiind supusă unui proces feroce de deznationalizare si epurare etnică. Deportările si foameea organizată, care au fost un adevărat genocid împotriva băstinasilor români, dar si altor etnii conlocuitoare, au fost declansate, în primul rând, pentru a-i pedepsi pe cei care se autoidentificau români, pe cei care erau gospodari în bun spirit românesc. În urma acestui genocid al sovieticilor împotriva românilor basarabeni au pierit sute de mii de oameni.

Gabriel Teodor Gherasim: Sa vorbim de confuzia deliberata dintre romanii din regiunea Moldovei, numiti “moldoveni” (cum sunt “texani” americanii din Texas) si ideea fantezista ca acestia ar fi o asa-zisa “etnie moldoveneasca” si vorbind o “limba moldoveneasca”. In librariile din Europa si SUA nu exista vreun “dictionar Moldo-“, ci numai “Romano-Englez”, ”Romano-Italian” etc. Ma uluieste continuarea ineptiei despre o “etnie/limba moldoveneasca” si dupa revenirea la grafia latina a limbii romane in Basarabia. Deloc intamplator - si fratii mai mici ai rusilor, Iugoslavii (slavii de la sud - acum sarbii) ii supun aceleiasi politici privind o falsa dicotomie pe romanii din sudul/vestul Dunarii (Timoc), fata de romanii din Romania, numindu-I pe primii …”vlahi.” Acelasi lucru il fac cu romanii din Grecia si grecii, bulgarii, albanezii si croatii in propriile tari, mai putin macedonenii. Ungurii fac acelasi lucru cu impartirea romanilor din Ungaria in romani si “baiesi”, care vezi Doamne ar vorbi…”limba baiasa”.
Repet, aici nu-i nici macar vorba de aromani, deci tot de romani dar care au un dialect; este vorba de români ca si Dvs.si ca mine, care ne intelegem fara fituici cu pretentii de “dictionare” (vezi maculatura lui Vasile Stati, la care nici macar domnul Marian Lupu nu face referinta ). Deci am doua intrebari: cum explica (neo)comunistii si rusofilii aceeasi limba romaneasca ca fiind “doua” limbi in era Internetului si a lipsei de sarma ghimpata, si –mai important poate - ,ce au ei de castigat cu aceste insulte fata de evidenta bunului-simt?
Cum s-au simtii rusii din Basarabia de exemplu, daca i-am numi “poporul narozilor” care ar vobi “limba naroada”, adica rusa dar scrisa in…alfabetul latinesc?

Ana Gutu: După cum am mai mentionat cu varii ocazii, inclusiv în scrierile mele stiintifice, confuzia identitară si lingvistică este rezultatul ocupatiilor din 1812 si 1940/1944, deoarece initial imperiul tarist, iar mai apoi imperiul sovietic, au dus o luptă acerbă pentru eradicarea suflării românesti, însă nu au reusit. Partidele de stânga, mai ales comunistii, sunt ereditari de drept ai doctrinei leniniste, ai fostului partid comunist din URSS. Ei au misiunea de a promova în continuare aceste politici nihiliste. Trist este faptul că reprezentantii minoritătilor nationale si etnice, nu toti, dar totusi, o bună parte din ei, fac jocul comunistilor si nici nu acceptă ideea de a respecta natiunea majoritară în tot ceea ce înseamnă istoria, civilizatia, limba română, ducând o politică de negare si respingere a adevărului stiintific.

Gabriel Teodor Gherasim: Tin minte, pe timpul “democratiei” comuniste tovarasul Voronin a impus schimbarea – printre altele - a titulaturii Liceului Romano-Francez Gheorghe Asachi din Chisinau in Liceul “Moldo”-Francez, si i-a pedepsit cu expulzarea pe curajosii elevi care au opus rezistenta. Este interesant si faptul ca directoarea Liceului Romano-German din capitala a acceptat modificarea, argumentind, dispretuior: “Aici spunem Liceul Moldo-German, pentru ca nu suntem la Asachi”. Aceasta ridica doua intrebari: exista doua constiinte contrapuse intre generatiile mai tinere “pro-românesti” si cele adulte “filo-rusesti,” sau exista oameni de bun-simt, care se recunosc drept romani din ambele generatii, dupa cum exista si unelte de dezbinare “moldoveniste” in toate generatiile?

Ana Gutu: Dialogul generatiilor este mai dificil în RM, deoarece există familii în care adultii mai votează ideologia comunistă, poate mai mult din nostalgie, căci erau pe atunci tineri, iar tineretea e pentru orice om periaoda vietii cea mai fericită. Adevărat e că vom avea nevoie de ceva timp ca să se producă un schimb de generatii, să-si facă efectul educatia, cartea, lumina. Accelerarea acestui proces poate fi obtinută prin educarea populatiei cu ajutorul unui spatiul informational românesc adecavt, din păcte acest spatiu informational în RM nu există, suntem invadati de canale rusesti, prin care este continuată opera de tinere în prizonierat nostalgic a oamenilor cu rezistentă inadecavtă la tot ceea ce înseamnă propagandă si minciuna de la Kremlin.

Gabriel Gherasim: Inca de pe timpul imperiului roman, zicala “Divide et Impera” (Imparte si Domina!) a fost folosita cu succes de toate imperiile in zonele ocupate. Ceea ce am vazut in Basarabia, au fost romani basarabeni care “s-au dat cu rusii” si au devenit parte integranta in persecutarea propriului popor (mancurtii). Mai greu de acceptat este ca oameni, ale caror familii au suferit crunt sub persecutia comunista ruseasca nu numai ca au pasit peste cadavrele inaintasilor si au trecut de partea opresorilor, dar au si devenit porta-voce a lor. Sa il luam pe Vladimir Bujenita, al carui bunic matern, Isidor Sarbu a fost luptator anti-comunist si refugiat inRomania dupa ocuparea ruseasca a Basarabiei. E vorba de numele conspirativ De Vladimir Voronin (Cioara), fost si prezent milionar si presedinte al comunistilor, care a numit tricolorul Moldovei (deci românesc) “steag fascist”. Alt caz e tovarasa Zinaida Greceanii, fosta prim-ministru pusa de comunistii aserviti Moscovei, ai carei parinti Marioara Ursu si Petrea Bujor au fost deportati in Siberia in anii ’50.
Ce instrumente si tehnici a folosit sistemul comunist de a fost in stare ca sa desfigureze in asa hal indivizii, sa ii transforme pe unii din victime in asupritori?

Ana Gutu: S-a scris deseori despre sindromul Stockholm, atunci când victima devine adoratoare a călăului său, probabil aceasta s-a întâmplat cu românii din Basarabia, frica încubărindu-se în mintea populatiei de aici. Secolul al XIX-lea a fost un secol al luminilor în Europa, dar pentru basarabeni acest secol a fost unul al analfabetismului, al privării de drepturi identitare si lingvistice. Basarabia nu a venit pregătită către Ziua Marii Uniri din 1 decembrie 1918. Era un spatiu profund rusificat, unde abia după 1 decembrie 1918 au fost deschise circa 3 000 de scoli românesti, cămine culturale, a început viata culturală adevărată, dar 22 de ani au fost mult prea putini în acest sens. Dupăî 1940/1944 ocupantii sovietici si-au făcut bine treabă prin intermediul propagandei si ideologizării, migratiei fortate si schimbării componentei etnice a populatiei (căsătroii mixte în special, din care rezultau copii vorbitori de rusă). Aici în RM s-a înrădăcinat termenul de ”mancurt”, personaj lipsit de memorie originară, un termen mai putin cunoscut în vest, deoarece vine dintr-un roman al unui scriitor kirghiz. Din păcate, inclusiv acum RM e plină de mancurti, oameni lipsiti de sentimentul identitar, chiar dacă au nume românesti.

Gabriel Teodor Gherasim: Cealalta parte a ecuatiei iarasi este de ce, in ciuda aceluiasi sistem de mutilare sufleteasca, au fost si sunt romani basarabeni, care in ciuda aceluiasi regim de deznationalizare, si in ciuda persecutarii familiei pana la omucidere de catre rusi, au pastrat si au promovat de-o viata cultura, limba, istoria, si civilizatia daco-romana dintre Nistru si Prut? Ce-a creat de fapt diferenta dintre cedare, si rezistenta, in fata persecutiilor comuniste rusesti?

Ana Gutu: Păstrarea sentimentului identitar national a fost mai ales posibilă în familiile de intelectuali, unde buneii, părintii, au fost profesori, medici, familiile în care părintii au fost oameni gospodari si au fost expropriati, apoi deportati în Siberia. Universitatea din familie a contat foarte mult în acest sens.

Gabriel Teodor Gherasim: Sa ajungem la minoritari. La 20 de ani de la independenta Moldovei dupa jugul rusesc, un numar important de alogeni rusolingvi pastreaza franghiile economiei de la Chisinau. Populatia minoritara rusofona insista ca majoritatea de 80% de etnici romani sa stie ruseste, pentru ca ei sa nu vorbeasca româneste. Aceiasi rusolingvi, odata ajunsi in Vestul Europei sau in SUA (inclusiv daca sunt sub 60 de ani) invata limba tarii-gazda in 6 luni sau stiu ca ajung sa nu aiba ce manca, adica din ce isi castiga existenta. Mai tragic, pentru gospodarii români basarabeni deportati in Siberia, Kazahstan s.a., alternativa era sa invete imediat ruseste sau sa moara. Cum explicati persistenta rusofonilor din Basarabia de a refuza sa invete limba româna, pe care ei o numesc “moldoveneasca”, si ma refer aici la copii de la 16 ani pana la adulti sub 60 de ani? Sau cum explicati tupeul bascanului din “Gagauzia” care ameninta ca restituie scrisorile Chisinaului pentru ca sunt in…”limba moldoveneasca”, si nu “in rusa,” dupa cum tot aceeasi Gagauzia insista ca sa predeie in “limba moldoveneasca” refuzand sintagma Limba Româna?

Ana Gutu: Să nu uităm că rusii sunt exponentii unei mari natiuni, natiuni care până a se constitui, a dus războaie, a cucerit popoare. Rusia e o tară destul de mare, ca rusii să se poată mândri cu ea, cu istoria lor, cu civilizatia si cultura lor. Aceasta le-a dat legitimitatea de a se simti mari si tari oriunde s-ar afla. E filosofia existentială, în spirit imperial, care e îmbătisată cu plăcere si nicio retinere de rusi. De aici vine si handicapul lingvistic, propriu exponentilor natiunilor mari. Rusul se vrea stăpân oriunde ar merge. Explicatia este de sorginte istorică. E greu să răstorni o astfel de filosofie existentială. În RM cele 20 de procente de minorităti, 5 de rusi, 11 de ucraineni, 3 de găgăuzi, 1 de bulgari s.a., luate la un loc formează o minoritate rusolingvă puternică, ce renuntă la limba lor maternă în favoarea limbii ruse. Toate bune si mai bune până în momentul când reprezentantii acestor minorităti încep a decide soarta limbii oficiale din RM. Pentru astfel de actiuni, menite să submineze ordinea constitutională a statului, oricine, indiferent de nationalitate sau etnie, trebuie să fie tras la răspundere, mai ales după decizia Curtii Constitutionale din 5 decembrie 2013.

Gabriel Teodor Gherasim.: Cand retorica antiromâneasca pierde teren, se recurge la violenta: agresivitate si violenta contra participantilor la Marsul Unirii de la Balti, impuscarea cetatenilor civili la punctul de trecere al “vamesilor transnistrieni” rusi, violarea si omorarea tinerilor la protestele din aprilie 2010, asasinarea, prin diverse “accidente”, a artistilor si intelectualilor unionisti români de-a lungul anilor, invadarea in scoli, si/sau expulzarea profesorilor si a elevilor din scolile romanesti “moldovenesti” din Estul Moldovei (Transnistria), arestarea sub acuzatii false de “teroristi” a elevilor romani din Transnistria, existenta armatei rusti de ocupatie din anii 90 pana in prezent, in ciuda Tratatului de Retragere semnat la Istambul in 1999 etc. In ce masura trebuie sa inventariem si repeta aceste fapte publicului românesc si international, pentru a arata cat de “democratica”, este, de fapt, Rusia azi in Republica Moldova?

Ana Gutu: Inventarierea o vor face istoricii, aceasta este misiunea lor, eu consider că presiunile Rusiei vor urma, inclusiv după parafarea si semnarea Acordului de Asociere cu UE, deoarece Rusia, în virtutea veleitătilor sale imperiale, nu doreste să piardă teren în fostele spatii sovietice. Important e să fim consecventi, demni, să rezistăm si să ne urmăm destinul european.

Gabriel Teodor Gherasim: Sa revenim la condamnarea comunismului: România a facut-o in 2006, la fel si tarile din Estul Europei. R.Moldova a interzis, in 2012, simbolurile “secera si ciocanul”, sub a caror flamura rosie au murit peste 150 000 000 de civili in toata lumea in regim comunist. Rusia, insa, mai are steaua rosie pe Kremlin si venereaza hoitul lui Lenin, pe post de “Mesia al comunistilor”.
Si Comunitatea Europeana a refuzat in repetate randuri sa condamne comunismul, cel mai recent in 2010, cand Romania, Republica Ceha, Ungaria, Bulgaria, Latvia si Lituania au cerut din nou acest lucru. Frica pentru ca o sa le taie rusii gazele naturale si conlucrarea partidelor de stanga din Grecia si Vestul Europei au facut ca occidentalii sa respinga initiativa.
In Londra in 2011 a avut loc o expozitie cu chiloti de dama cu secera si ciocan pe ei in loc de floricele si au venit propuneri din SUA sa se faca bauturi de limonada chemate Leninada. Fascinatia cu dictatorii comunisti a ajuns si la Casa Alba a lui Obama, unde, in 2009, pe bradul de Craciun a aparut si un glob cu fata lui…Mao Tse Dung (65 000 000 de victime, conform Cartii Negre a Comunismului). Iar in 2010, in acelasi an cand Georgia a demolat statuia lui Stalin din Groznii, in Bedford Virginia, americanii i-au ridicat o statuie lui … Stalin, pentru “eliberarea” Frantei (de mentionat ca singurii “estici” care au participat, de fapt, la eliberarea Occidentului, a fost armata poloneza din exil, pe care Chrchill a predat-o dupa razboi rusilor; acestia i-au arestat pe soldati si i-au omorat pe supravietuitorii luptelor contra germanilor din Franta si Italia). Presedintele Nicolae Timofti a declarat in revista austriaca Die Presse ca: “nu exista nici o diferenta intre sistemul nazist si cel sovietic.” Deci cum trebuie educati acesti occidentali ca sa afle memoria atator martiri, pe care ei o terfelesc prin bagatelizarea sau chiar glorificarea ideologiei si a actiunilor comuniste?

Ana Gutu: Fiind delegat la Adunarea parlamentară a Consiliului Europei am contribuit la elaborarea raportului si apoi, prin amendamente votate în plen, la adoptarea în 2010 a Rezolutiei 1723 cu privire la ”Comemorarea victimelor Holodomorului” – foametei organizate în Ucraina, document în care se face referintă la foametea organizată din Transnistria în 1932-1933 si Basarabia în 1946-1947. Deja în 2006 APCE a adoptat Rezolutia 1486 cu privire la ”Necesitatea condamnării internatiobale a crimelor regimurilor totalitar-comuniste”. Parcă există un cadru international pentru a realiza demersul în cauză, eu, însă, consider că statele post-comuniste nu au fost suficient de insistente în acest sens. Recent eu si colegii mei deputati din Partidul Liberal Reformator am adresat presedintelui RM Domnului Nicolae Timofti o scrisoare deschisă, prin care solicităm crearea unui institut de studiere a crimelor regimului comunist. Institutul va avea drept sarcină elaborarea unui rechizitoriu, în baza mărturiilor vii, documentelor si dosarelor de arhivă. Rechizitoriul împotriva crimelor comunismului trebuie să fie prezentat într-o instantă judiciară din RM care să se pronunte în sensul condamnării regimului comunist pentru crimele comise împotriva cetătenilor din Basarabia. Deja având un câstig de cauză la nivelul instantelor nationale, putem vorbi si de concertarea eforurilor pe dimensiunea internatională si să insistăm la o judecată internatională care ar condamna crimele regimurilor totalitare comuniste, asa precum o recomandă APCE în rezolutia 1486 din 2006.

Gabriel Teodor Gherasim: In ciuda rusificarii si a tribalizarii masive asa-zis “moldoveniste” din Moldova, totusi, Basarabia da exemple demne de urmat intregii natiuni daco-romane: Festivalul Limba Noastra Cea Româna (devenit fenomen universal in România si comunitatile romanofone), Protestele Tinerilor din Aprilie, Podul de Flori din anii ‘90, Marsul Unirii, cel mai mare drapel tricolor românesc din lume desfasurat la Chisinau. Unde vedeti redesteptarea romanilor dintre Nistru si Prut in viitorul apropiat si departat al poporului nostru?

Ana Gutu: Consider că redesteptarea românilor dintre Prut si Nistru a început încă în anii 1988-89, e un proces continuu, deoarece schimbarea mentalitătilor sociale ne va lua ceva timp. E nevoie de foarte multă lumină, multă carte, multă informatie. Schimbarea mentalitătilor este inevitabilă odată cu schimbarea generatiilor si deschiderea definitivă a frontierelor. Din 2014 cetătenii RM vor călători fără vize în UE, deci, inclusiv, în România. Sângele se va reamesteca, ad literam, prin căsătoriile tinerilor de pe ambele maluri ale Prutului, iar odată cu deschiderea frontierelor li se vor deschide larg ochii si celor care se încăpătânează să vadă soarele de asupra caoului, tintindu-si cu onstinatie privirea doar spre bocancii ocupantului.

Gabriel Teodor Gherasim: Mult stimata doamna Gutu, ne intalnim la amurgul anului 2013. Puneti ca sa ne dati un sumar a ceea ce a insemnat 2013 pentru Basarabia si pentru poporul român in general?

Ana Gutu: În primul rând, a fost un an aniversar, s-au împlinit 95 de ani de la Marea Unire din 1918. România a jucat un rol definitoriu în realizarea unui eveniment istoric pentru Republica Moldova – parafarea Acordului de Asociere a RM la UE, Vilnius, Lituania. România a fost si este mai mult decât tară-avocat pentru Republica Moldova în sprijinirea parcursului său european. Integrarea economică si politică a Republicii Moldova în UE va însemna si reîntregirea civilizatiei românesti. Un alt eveniment important, din punctul meu de vedere, îl constituie hotărârea Curtii Constitutionale a Republicii Moldova, în privinta constitutionalizării Declaratiei de Independentă a RM din 1991, document în care se utilizează glotonimul LIMBA ROMÂNĂ. Prin modesta-mi contributie, si anume, sesizarea pe care am făcut-o la Curte la 26 martie 2013, am declansat un răspuns juridic important – limba română s-a întors din punct de vedere gloto-politic în Republica Moldova.

Gabriel Teodor Gherasim: Ce inseamna faptul ca limba româna este considerata ca limba de stat pentru Republica Moldova?

Ana Gutu: În primul rând, aceasta consfinteste următoarea realitate axiomatică: suntem un popor, avem o istorie comună, avem aceeasi limbă - limba română, dar, deocamdată, locuim în două state românesti. Cei care vor continua să nege acest fapt, din start sunt înregimentati fie în tagma celor obscuri la minte, fie în tagma propagandistilor manipulatori, căci si de acestia există destui în RM, din păcate

Gabriel Teodor Gherasim: Cine au fost promotorii limbii române a Declaratiei de Independenta, carora le ramânem indatorati, si cine au fost promotorii “limbii moldovenesti” din Constitutie, care s-au acoperit de ridicol de-a lungul decadelor, pana la culminarea in infama fituica de “dictionar moldo-român”?

Ana Gutu: Dintoteauna promotorii si salvatorii limbii române în Basarbia au fost oamenii de cultură, oamenii luminati la minte, scriitorii, poetii, actorii, profesorii vizionari – adică, filosofii. Providenta a făcut ca textul Declaratiei de Independentă a RM din 1991 să fie ticluit cu mult har. Nici viciosul articol 13 din Constitutie, care este rodul ocupatiei sovietice, nu a stăvilit adevărul stiintific. Nomenclatura comunistă a avut tentacule si încă le mai are până în ziua de azi. Un imperiu al răului, precum a fost cel sovietic, nu dispare niciodată fără urme. Finalmente, adevărul stiintific triumfă, spiritul unui popor învinge, oricât de mari ar fi stavilele ridicate în mod artifical de imperii si dictatori.

Gabriel Teodor Gherasim: De la politicieni din Gagauzia, care s-au nascut si traiesc in Moldovadar vorbesc numai ruseste, la ucrainienii din Bucovina de Nord si Bugeac, diverse autoritati au continuat ca sa publice carti si sa creeze matricole scolare unde limba romana si “limba moldoveneasca” erau considerate limbi diferite, iar vorbitorii lor, drept “popoare diferite”.
In ce masura decizia Curtii Constitutionale de la Chisinau poate obliga universalitatea limbii romanesti in curiculumurile scolare si/sau datele statistice ale densitatii poporului roman (acum re-adus sub aceeasi identitate)?

Ana Gutu: Trebuie să spunem foarte clar, din 1991 încoace, nu au existat probleme cu denumirea corectă a limbii în curricule si manuale, documente stiintifice, academice, institutionale, culturale etc. Minoritarii utilizează intentionat probleme denumirii limbii în scopuri politice, pentru a destabiliza situatia din republică, pentru a opri miscarea RM pe calea integrării europene. Unii din ei sunt cu simbrie din est, nici nu ne miră acest lucru. Dar, atitudinile se vor schimba, cu sigurantă, odată cu schimbarea calitătii vietii.

Gabriel Teodor Gherasim: Multi au fost copiii si adultii care au fost abuzati verbal si fizic in marsurile unioniste, din Chisinau, la Balti, si in alte locatii. A meritat suferinta lor pentru rezultatele din acest an?

Ana Gutu: Agresiunile verbale si de orice alt gen pe motive unioniste sau lingvistice nu sunt o noutate în RM. Eu personal am crescut într-un orasel profund rusificat, si acum îmi amintesc de certurile pe motive etnice, care izbucneau între elevii moldoveni si cei rusi în timpul faimoaselor parade de 1 mai sau 7 noiembrie. Toleranta si acceptarea celuilalt este o lectie pe cate trebuie s-o învete mai ales reprezentantii minoritătilor din RM. Mai ales ei, deoarece noi le-am învătat limba, chiar dacă ei sunt mai putini, însă, fenomenul invers asa si nu s-a produs în masă, ci doar foarte sporadic. Acum, primind mesaje electronice amenintătoare la adresa mea, pentru că pledez în favoarea limbii române, identitătii noastre românesti, stau si mă întreb: ce s-a schimbat de la ocupatia sovietică încoace? Mai nimic. Acelasi nerespect pentru băstinasi, acelasi dispret. E cazul să fim noi mai demni si să ne facem respectati, prin promovarea valorilor noastre românesti cu multă fermitate si caracter.

Gabriel Teodor Gherasim: In ciuda deportarilor din perioadele tariste, comuniste si “democrate” (a la Putin, in Transnistria) de deznationalizare româneasca din Basarabia/Bucovina de Nord Bugeac, si a introducerii constant de colonisti rusofoni, supravietuitorii victimelor deportarilor si a persecutiilor anti-românesti facute de Rusia intre Nistru si Prut, s-au ridicat la inaltimea inaintasilor lor, prin culminarea legiferarii limbii române, ca sa revina in Basarabia la ea…acasa (la fel ca si tricolorul si leul monedei).
Ce mai trebuie de facut pentru ca Basarabia sa re-ajunga in România?

Ana Gutu: E nevoie de multă curiozitate din partea românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Fratii, separati de un râu, încă nu se cunosc suficient. Să trecem Prutul cu mai multă îndârjire, să comunicăm pe toate căile posibile, să facem astfel ca românii din România să aibă cetătenia Republicii Moldova, pentru a nu le permite comunistilor si acolitilor coloanei a cincea să vină vreodată la putere, să ne dicteze cine suntem si de unde venim. Lectia istoriei este una dureroasă, dar ea este o lectie! Ar fi bine s-o învătăm si să utilizăm în mod pragmatic toate oportunitătile, de ordin economic, mai ales, ca să unim cele două maluri ale Prutului, pas cu pas, inteligent, ireversibil, odată si pentru totdeauna.

Gabriel Teodor Gherasim: Ce doriti ca sa urati Republicii Moldova si României pentru Noul An?

Ana Gutu: Cele două state românesti să se regăsească cât de curând, un prim pas fiind, ridicarea barierelor de circulatie în 2014. E un pas gigantic spre reîntregirea neamului românesc. Să se poată întâlni frate cu frate, părintii cu copiii lor, să se re-amestece sângele, care să o ia la fugă prin venele noastre românesti, readucând la viată părtile atrofiate ale trupului României, dându-i o sperantă nouă, plină de energii creatoare.

Gabriel Teodor Gherasim: Ati mai vrea sa adaugati ceva pentru cititorii nostri din toata lumea?

Ana Gutu: Le doresc tuturor Crăciun fericit, sărbători de iarnă luminoase, curaj si perseverentă, sănătate si fericire personală.

Gabriel Teodor Gherasim.: Cum pot sa va contacteze cititorii nostri?

Ana Gutu: La adresa electronică agutu@ulim.md

Gabriel Teodor Gherasim: Doamna Profesor Gutu, multumim pentru interviu si va dorim dumneavoastra si celor dragi Craciun Fericit! si An Nou Ferici!









Gabriel Teodor Gherasim    12/25/2013


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian