Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Originea limbajului, arbitrarul semnului lingvistic

Se intelege prin arbitrar faptul că in natura obiectului nu există elemente care să oblige la folosirea unui anumit complex sonor si nu a altuia, astfel că fiecare limbă foloseste alt termen pentru a exprima una si aceeasi idee (Al. Graur, TLG, 1971, p.190). Alti autori vorbesc de forma intâmplătoare in diferite limbi (P. Miclău). De la Saussure incoace oamenii de stiintă sustin arbitrarul semnului lingvistic si se citează “casă”, “gât”, copac etc. care au forme diferite în limbile lumii. Aceasta e o axiomă falsă intrucât cuvintele nu sunt arbitrare, forma nu e întâmplatoare, ci explicabilă si legată de ceva. Saussure si urmasii lui sunt victime ale Societătii de Lingvistică din Paris, care a interzis cercetarea originii limbajului.

Noi vom demonstra falsitatea arbitrarului semnului lingvistic chiar discutând situatia cuvintelor cu sensul “casă”. Locuinta primitivă era un adăpost de formă aproximativ rotundă cum sunt si astăzi casele de eschimosi, la zulusi (Africa de Sud), în toată Africa, Asia, corturile indienilor americani etc. Rotunjimea caselor preistorice aminteste de forma soarelui. Noi am găsit peste 70 de cuvinte cu sensul “casă” si toate provin de la soare.
1) In limba adzerma din Niger hu inseamna “casă”, exact ca soarele in sentani, din Papua Noua Guinee, in teribe din America Centrala este u “casă”cu h dispărut.
2) Locuinta se chema so in djoula (Mali), la fel ca numele soarelui in koyukon (Alaska) ! Este sigur că acum câteva zeci de mii de ani stramosii acestor populatii locuiau impreuna sau au fost in contact si acest lucru este valabil pentru toate exemplele ce se vor da in continuare.
3) Indo-europeanul*kath “casa”= kath “soare” in etrusca, asemanator kot in melaneziană, kuat in camaiura (Brazilia).
4) Casa latinească, cu etimologie necunoscută, explicată de noi prin dacic *kas-, se compară cu vorba kasa “soare” in limba koaia (vestul Braziliei).
5) Kad, locuinta iraniană aminteste de forma soarelui in bagirmi, anume kada “soare” in Chad.
6) La baza i-e *dom, dama in sanscrită trebuie să stea ndama, astrul zilei, in limba masai (Kenya), hidoma “soare” la amerindieni.
7) Quechua wasi “casa”(Peru) se compara cu was “soare”in molalla (Oregon).
8) In zulu (Africa de Sud) casa se numeste dlu si o comparăm cu dlo “soare” in teribe (America Centrala);
9) si 10) Lu este locuinta in limba bua din Africa si sirenik (aleutină) si poate fi din dlu ori din eskimosul iglu, ce se compara cu gali “soare”in klatskanie (amerindiană).
11)Fată de garri “soare”in ngadjon (Australia) avem gar “casa in harari, Etiopia, guri, goro in Somalia, ger in mongolă.
12) Varianta cu k e in tigăneste ker “casa”, dar care se apropie de keri, astrul zilei in tariano, America de Sud.
13) In schimb wolof (Senegal) pentru “locuintă”este kir si ne gândim la vorbe iranice kir, kur, ambele “soare”.
14) si 15) In Somalia “casă”se mai zice sar, amintind de sare “soare”in limbi din Papua Noua Guinee si qala ce se compara cu kala, Kalynda soarele hawaian, respectiv indian.
16) Ma “locuinta”in dabu < tibetanul nyima, mai ales hama in sierra popoluca.
17) Cunoscuta izba slavă ne face să ne gândim la izuba “soare” in limbi bantu, Africa, cu u > i, y si apoi dispărut; vezi si a izbi;
18) Casa baltică e nams, namas si se compară cu numu “astrul zilei” in chorotega (America Centrală);
19) In schimb na “casa” in haida (Canada) aminteste ori de cuvintele baltice sau decupat din rana “soare” in hausa, Nigeria; alte denumiri ale luminatorului diurn cu n sunt ne in burmeză, ni in japoneză si mizoram, India, nu in hmong (China).
20) – 22) Chinezii zic tien “casă, palat” exact ca si denumirea cerului rotund si acoperitor, dar mai spun shi, numele soarelui la amerindieni (vezi lucrarea noastră Eseu despre originea limbilor, elemente de filosofie a limbajului, Craiova 2010, passim), respectiv sha.
23) Darimo “casa” in tagota, Australia, ne arată pe viu relatia casei cu soarele: in aceeasi limba dari “astru diurn”. Interdictia Societătii de Lingvistică din Paris (1866) de a studia originea limbajului a dus la concluzia nefericita a lui Saussure, necontrazis de nimeni cu privire la caracterul arbitrar al formei cuvintelor, acceptat ca o dogmă.
24) – 25) Finlandezii numesc locuinta koti, cuvânt iranian din i.e. *kat; dar si talo “casa”, cf. taal “soare” in tubatulabal, Mexic (vezi Eseu ……, p. 29).
26) Ebraicii zic bait amintind de pay “soare”in kiowa (America de Nord), de bi in otoe (amerindian) +t, suf. de feminin.
27) – 28) ) Bon in bambara (Mali), seamănă cu banu “soare” in indiană, bon “zi” in osetină; in albaneza e bun “colibă la o stână” .
29) In egipteana modernă casa se zice pero ce aminteste de ker pe tigăneste cu k/p, dar si de pari “soare”in yupultepec, amerindiană.
30) Arabul manzil se explica prin mandu, soarele aborigenilor din Australia.
31) Cortul e socotit cuvânt neogrecesc, după noi există o legatura cu kor “soare” in didinga, Sudan, si cu akerta, astrul zilei in yupik, Alaska.
32) – 33) Bordei, origine necunoscută, este explicat de noi prin comparatie cu barg “soare” in limba lak din Daghestan, de unde si burg “castel” in germanice plus suf. – ei, borgei, variantă existentă in Banat, in nordul Olteniei (confirmare telefonică academician Grigore Brâncusi, Bucuresti) apoi cu g/d s-a ajuns la bordei. Acest tip de locuintă avea baza rotundă si aminteste de forma astrului luminător.
34) – 35) Calli “casă” in Mexic si coliba romanească se aseamană cu kala “soarele” hawaian.
36) In limba araucana din Chile casa se cheama ruka si o punem in relatie cu arka “soare”in sanscrită.
37) Idiomul baule din Coasta de Fildes are swa “casa”, exact acelasi cuvânt sua “soare”in chibcha, Columbia .
38) Daki “casă, cameră” in hausa, Nigeria, daka “soare”in makah, nativ americană.
39) Locuinta ware in ijo, Nigeria, aminteste de waran “soare” in kairiru, Papua Noua Guinee, si de wara “stea”in aymara, Bolivia.
40) Lar “casa”in galego, Spania, ne duce cu gândul la soarele lara din ins Aru, Indonezia.
41) Japonezii numesc locuinta ie si se crede ca vine din ipe “soare” in kuna.
42) Fare in tahitiană seamănă cu hare “astru luminător” in Papua Noua Guinee (vezi Eseu, ….. passim).
43) Casa aleutină ula e in legătură cu o variantă a lui Apolo eventual la “soare”in hawaiana (kala contine articolul ka, exact ca si in somaleză, limba khasi, India etc. .
44) Ki “”casă” in uto azteca, Mexic, pare decupare din terki, soarele la chukchi, Chukotka in Extremul Orient rus.
45) Casa in kebu, vai (niger – congo) se zice ku si se compara cu vorba kuu “luna” in finlandeză.
46) In elema si orokolo (P.N.G.) uvi “casa”poate fi avi sanscrit, owi “soare” in guang (niger - congo).
47) Nyumba africană aminteste de nyambi “soare”in bakongo. Lista poate continua.

Ceea ce nu poate intelege omul de stiintă modern a văzut primitivul de acum zeci de mii de ani !
Să fi fost un sfat al inteleptilor care să le fi dat ideea ?
Mai poate cineva să sustină că forma cuvântului “casă” e arbitrară, întâmplătoare?
După acest model se poate demonstra caracterul motivat, nu arbitrar al multor altor vorbe si deci trebuie abandonat principiul arbitrarului in lingvistică.



P.S. Comparati moto “casă” in kiwai, Australia, cu moto “stea” in sawu, Indonezia.






Profesor Ion Carstoiu     11/29/2013


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian