Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Cu picioarele pe pământ si cu mintea in cer

Mintea omului, este programul care făureste gândul înscris în codul tuturor libertătilor, în tipul de gândire negativă, sau pozitivă, după care îsi desfăsoară actiunea în planul vietii. Specialistii spun, că zilnic trec prin mintea omului cam 35 de mii de gânduri, din care cultivă în straturile lui mintale, cea ce doreste, fie grădina de flori a gândului curat, fie desertul pustiirii. Stilul de viată al fiecăruia, este rezultatul procesări gândurilor, care cresc florile binelui, sau buruienile raului, pozitivul sau negativul, gândul fiind sablonul aplicat, în toate zonele vietii, ce ne defineste caracterul.

Sunt oameni care, îsi motivează gândirea negativă, ca rezultatul anxietătii, a stresului, fără să stie că negativitatea este păcatul deznădejdi, o dependentă, un drog care ne place. Am citit de curând, despre vietile crestinilor detinuti politici, din închisorile comuniste, care, desi nevinovati, indurau bătăi si umilinte îngrozitoare, fără să cârtească, fără să dorească răzbunarea. Cei care au scăpat vii, au fost cei cărora, sintele lor, nu frământa gânduri negative, de deznădejde, de ură, depresie si răzbunătoare, ci se osteneau să-si tină minte în cer ca, să-si păstreze cu orice pret pacea lăuntrică, care îi făcea liberi. Sfintii Martiri, ne arată că puterea gândului curat, este minunea mintii, ce poate ierta, răbda si topi muntii de ură, turnându-i inima într-o formă de cruce eroică, de rezista la dureri si umilinte inimaginabile, dincolo de întelegerea noastră.

Omul în schimbul iubirii binelui, primeste un alt program mintal, cu o putere de răbdare, de dincolo de soare, cu filtrul ratiunii, ce nu lăsa să treacă la centru simtirii lui, mizeriile acestei lumii, ci doar gândurile care-i cresc binele lui si a vecinului. Omul, prietenul lui Dumnezeu, prefera să stea cu mintea în cer si cu picioarele pe pământ, ca în orice clipă să audă glasul constiintei, în ecoul mintii, ca să respingă imediat gândul rău. Ar trebui să stim fiecare ca, Stăpânul universului, ne-a pus pe vatra pământului, ca să participăm cu viata noastră la cresterea binelui omenirii, si nu doar să facem umbra altor vieti, luându-le soarele, prin critică, ura, invidie, trufie, nelăsându-i să crească spre lumină, prin dominatia noastră egoistă.

Asa cum omenirea, în decursul istoriei, a fost nevoită să creeze noi legi de convietuire ca să evite haosul, cum ar fi legile circulatiei rutiere, care suntem obligati să le respectăm, ca să nu ne ciocnim, să nu ne rănim, si dacă le încălcăm plătim. Suntem cumva fortati de autoritatea statului, să functionăm după codul legilor pământesti, altfel suferim toti. La fel este si autoritatea cereasca, Dumnezeul nostru, care a fost nevoit să pună în lume, legi clare, scrise în piatră, chiar de mâna sa, ca respectându-le să nu ne ciocnim, să nu ne rănim, în ura mândrie si dusmănie, să nu distrugem binele si orânduirea universului uman si cosmic, prin libertinajul firii noastre, sucita si răutăcioasă.

Omul în trufia lui, se crede mai mare ca cerul, liber să circule cum vrea pe culoarul vietii, fără să respecte legea civilizatiei divine, încălcând legile, favorizează cresterea răului în lume, inducând haos si durere, în bunul mers al spiritului uman, pentru care este firesc să plătească cândva. Păcătosul, bătându-se în piept, cu dreptul libertătii de-asi face placul, calca în picioare demnitatea aproapelui, oparindu-i stropul vietii, prin critică, control, ura, frică, etc. Astăzi omenirea fiind la un grad mare de dezvoltate ratională, pricepe clar divinitatea, care a fost printre noi, stim clar, că rolul nostru pe pământ, este să ocrotim si să crestem binele, nu să semănăm din ură, neghina, în lanul lui de grâu, ca să mănânce toti, pâinea mea amară a razvlatirii.

Nicăieri nu învătăm, decât la biserică, cum să ne întretinem sănătatea mentală si sufletească, si cât de important este ca programul mintii, să fie curătat mereu, de virusii care intră prin porii gândurilor. Putini stim că, omul este asemenea unui computer, în care corpul, este hardware-ul, carcasa, cu componentele sale, si mintea este software-ul, programul de functionare, lăsat liber în mâna omului, să-l folosească cum doreste. Accesăm liber, fie aplicatiile negative, care ne pun în stări depresive, ruginindu-ne firea, si trăgându-ne pe line moartă. Fie cele care, ne lustruiesc oglinda sinelui, ca să ne vedem frumusetea sufletului. Stim că, atât hardware-ul, corpul, cât si software-ul, mintea, functionează perfect, atât timp căt îl utilizăm cuviincios, si cumpătat, printr-un stil de viată sănătos, culegând strop cu strop raza întelepciunii divine, ca lumina interioară să străbată toate zonele vietii noaste.

Stim bine că, oricât de bun ar fi programul nostru mintal, tot se strecoară virusii raului, care ne tulbura functionarea, fiind necesar să ne instalam sistemul antivirus, în puterea postului, a rugăciunii, si-a cuminicării. Puterea credintei ne învată cum să blocăm virusii, schimbând gândurile negative, în pozitive, invidia în admiratie, critică în apreciere, ura în iubire, neastâmpărul în răbdare. Programul antivirus îl luăm gratis, abonandu-ne sufletul la cartea cărtilor, si inima la poemul rugăciuni, împărtăsindu-ne din potirul întelepciunii divine, si conectându-ne zilnic gândul la cer, va curge în noi acea putere care distruge orice tip de virus, placandu-ne viata.

Dacă vedem că, programul nostru mintal functionează haotic, cu stări depresive, anxietate si lehamite, este semn că programul rational, a fost infestat de virusii păcatelor, si e nevoie după cum recomanda, sfintii părinti si psihologii, să intrăm într-un program de reparatie, prin căintă, post si rugăciune. După ce iesim reparati din atelierul cerului, vom functiona bine câtă vreme, respectăm instructiunile cerului, care ne cer să nu deznadajduim, ci să ne dorim lustruirea caracterului, imbogatirea launtrica, cu un nou stil de viată, curat si senin.

Doar în laboratorul Creatorul nostru, putem fi restaurati, numai el stie carentele suflete, si cine esti, stie de-i firea atoasă, si ce rana să coasă, unde să polizeze, sau să plombeze, ce lampa n-aprindă, ce mânie să stângă. Cu inima plină de sinceritate, ne ducem la atelierul cerului, unde cu răbdare ne va diagnostica si repara toate defectele caracasului, curătind chiar si cele mai întunecate colturi unde, am ascuns de ochii aproapelui, mizerie multă, ca să dăm bine, toate ne vor fi curătate si iluminate.

Neurologii arată că, puterea în limpezimea mintii, este cu atât mai mare, cu cât ne alimentăm ratiunea cu solutii pozitive, si descreste proportional cu cantitatea de toxine a negativitătii, din pasiunile trufase, de invidie, ranchiună, critică, ura, control, etc. Sub aceste conditii, în creier se formează pete de întuneric, întrerupând conexiunile analitice, stingându-ne licărul de lumină a discernământului, făcând impulsul, viciul, mai puternic decât ratiunea. Astfel, omul trăind sub imperiul virusilor întelegeti ai raului, nu-si mai poate vedea, cauza suferintei lui, ca fiind păcatul, pentru că, mai întâi, i-a fost coruptă mintea, cu gânduri negative, apoi bacteria negativitătii a infestat intreg corpul si sufletul, făcându-l prizonierul ei.

Ne lăsăm prea usor, prin gândul deznădăjduit, să alunecăm în zonele toxice ale pasiunilor trufase, ce induc sentimentul singurătătii a nedreptătii, a dispretului si-a amarului.
Desi exista, în imediata noastră apropiere, mii de resurse, de frumuseti, ce ne aduc înapoi binele pierdut, acel bine, care ne scote afară din valea plângerii, imediat ce ridicăm gândul la cer, primim în inima si-n minte, pace, liniste si parfum din cele sfinte. Pentru a ajunge la aceste resurse, trebuie să ne războim cu noi însine, cu slăbiciunile, cu viciile, întărind virtutile care, ne cresc puterea vointei, de-a învinge tendinta, cucerind astfel dusmanul nostru, impulsul, pofta rea, frica, invidia, mândria, care cu viclenie, ne subminează puterea ratiunii si a păcii.
Comorile iubirii de Dumnezeu, dacă le găsim, ne dau acea trăire înaltă, de pace si împlinire, fără cuvinte, prin încărcătura emotionala extrem de profundă, făcând sufletul să cânte. Este acea stare de bine, ce o simtim în biserică, unde măcar pentru câteva clipe, stăm cu mintea în cer si picioarele pe pământ, simtind cum totul în jur, ar vrea să ne îmbrătiseze, să ne înfieze.


Noiembrie - Kitchener ON






Maria Sava    11/15/2013


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian