Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Locuri spirituale si orase din Romănia ( 121 ) : Mănăstirea Topolnita - Năvodari

Mănăstirea Topolnita

Situată în arealul satului Schitu Topolnitei din comuna Izvoru Bârzii, judetul Mehedinti, în mijlocul unei păduri multiseculare, la 20 km Nord de municipiul Drobeta-Turnu Severin, mănăstirea Topolnita adăposteste 12 călugări care duc o viată de obste sub stăretia arhimandritului Pavel Nicolăescu. Ansamblul monahal, care apartine de Episcopia Severinului si Strehaiei, cuprinde o biserică din cărămidă cu hramul “Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, o bisericută din lemn cu hramul “Sfintii {mpărati Constantin si Elena”, Turnul-clopotnită care are si rol de poartă de intrare in mănăstire, casa stăretiei, chiliile, un arhondaric destinat găzduirii pelerinilor si anexele gospodăresti, toate acestea înconjurate de un zid de incintă. Biserica mănăstirii Toponita, cu hramul “Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, a fost ctitorită de boierii Craiovesti în secolul 16 pe locul unei vechi biserici construită de călugărul Nicodim în 1378 – cel care în afara acestei mănăstiri a mai întemeiat mănăsterile Vodita si Tismana. {n anii 1640-1646, domnul Matei Basarab, descendent din familia boierilor Craiovesti, a rectitorit această biserică cu ajutorul căpitanului de dorobanti Lupu Buliga căruia i-a încredintat misiunea să se îngrijească de reconstruirea bisericii. Biserica este construită din piatră si din cărămidă, în stil bizantin, are un portal impunător, din piatră, în care este fixată o usă dublă, iar deasupra naosului există o turlă mare, poligonală. Peretii exteriori ai bisericii sunt zugrăviti în alb si, din loc în loc, sunt străpunsi de câte o fereastră îngustă. Picturile murale interioare au fost executate în 1673, în frescă, în stil bizantin, de către zugravii Grigore (grec de origine) si Dima (român). Biserica a fost supusă unor reparatii după cutremurul din 4 martie 1977, când s-au restaurat si picturile murale, si a fost consolidată si restaurată în perioada 1997-2005. {n interiorul ansamblului monastic mai există biserica din lemn cu hramul “Sfintii {mpărati Constantin si Elena”, construită în 1832 în satul Spineni din comuna Melinesti, judetul Dolj, care a fost strămutată si asamblată la această mănăstire în 1992-1993. După secularizarea averilor mănăstiresti prin Legea din data de 17/29 decembrie 1863, mănăstirea Topolnita a fost părăsită de călugări din cauza lipsei mijloacelor de întretinere, iar chiliile distruse. Viata monahală a fost reactivată abia în 1930, iar în 1932, Comisiune Monumentelor Istroice a alocat fondurile necesare pentru repararea bisericii sI pentru construirea a trei chilii. Ambele biserici din cadrul acestei mănăstiri au fost declarate monumente istorice.


Năvodari

Oras în extremitatea de Sud Est a României, în partea de Est-Nord Est a judetului Constanta, situat pe tărmul Mării Negre, pe un istm dintre lacurile Tasaul si Siutghiol, la intersectia paralelei de 44ş20’ latitudine nordică cu meridianul de 28ş37’ longitudine estică, la 6-8 m altitudine, la 24 km Nord de municipiul Constanta, la capătul nordic al canalului Poarta Albă-Năvodari-Midia (derivatie a canalului Dunăre-Marea Neagră). Din punct de vedere demografic, Năvodari face parte din categoria oraselor mici cu o populatie de 36 439 locuitori (la 1 ianuarie 2011), din care 17 856 locuitori de sex masculin si 18 583 feminin. La recensământul populatiei din 20-31 octombrie 2011, populatia orasului Năvodari număra 31 554 locuitori, din care 30 827 persoane erau români (97,70%), 278 rusi-lipoveni (0,88%), 243 turci (0,77%) si 206 persoane de altă etnie (0,65%), respectiv, rromi, tătari, maghiari s.a. La acelasi recensamânt s-au înregistrat 29 773 ortodocsi (94,36%), 353 romano-catolici (1,12%), 226 baptisti (0,72%), 178 penticostali (0,56%), 967 persoane de alte confesiuni (3,06%) si 57 de persoane atei, fără religie sau cu religie nedeclarată (0,18%). Dacă raportăm numărul total al populatiei la 1 ianuarie 2011 (36 439 locuitori) la suprafata orasului în intravilan (26,9%), rezultă o densitate de 1 354 locuitori pe kmp. Orasul Năvodari este un important port fluvio-maritim si dispune de o statie de cale ferată. Centrală electrică si de termoficare intrată în functiune în 1981. }antier pentru reparatii navale privatizat în 1993. Combinat petrochimic , intrat în functiune la 29 iunie 1979, care produce superfosfati, acid sulfuric, produse azotoase s.a. La Năvodari se mai produc echipamente pentru radiologie, electroterapie iI electrodiagnostic, mobilă, var si ipsos, preparate din lapte, biscuitti, produse de panificatie s.a. Fermă de crestere a bovinelor.
Istoric. {n arealul orasului au fost descoperite vestigii din Paleolitic si din perioada feudală. Localitatea apare mentionată documentar ca sat, pentru prima oară, în timpul ocupatiei otomane a Dobrogei (1417-1828), respectiv în 1421 cu numele turcesc Caracoium (nume derivat din cuvintele turcesti Kara Koyun care înseamnă oaia neagră) – denumire care ulterior a intrat în vocabularul populatiei cu grafia Carachioi (Kara = negru; Köy = sat – deci Satul Negru). După Războiul de Independentă din 1877-1878, în satul Carachoi s-au stabilit mai multe familii venite din judetele Arges si Olt. {n 1927, denumirea satului Carachoi a fost schimbată cu cea de Năvodari, iar la 15 august 1932 localitatea Năvodari a fost trecută în categoria comunelor rurale. Declarat oras la 17 februarie 1968; are în subordine administrativă localitatea componentă Mamaia-Sat. Orasul Năvodarie are statut de statiune balneoclimaterică estivală, dispunând de un climat maritim cu veri călduroase (în iulie temperaturile medii multianuale depăsesc 22şC) si ierni blânde (în ianuarie temperaturile medii multianuale sunt în jur de -0,5şC). Cantitatea medie anuală de precipitatii este, în medie, de 400 mm. Vara, durata de strălucire a Soarelui este de 10-12 ore pe zi. Factorii naturali de cură sunt climatul maritim, bogat în aerosoli salini si apa Mării Negre clorurată, sulfatată, sodică, magneziană. Năvodari dispune de o plajă întinsă, cu nisip fin, amenajată pentru helio- si talazo- terapie. Statiunea este destinată în special copiilor, aici, anual, în sezonul estival sunt organizate tabere internationale pentru copii, cu o capacitate totală de circa 7 000 de copii pe serie de 12 zile. Statiunea este indicată atât pentru odihnă, cât si pentru tratarea unor tulburări de crestere la copii, a unor afectiuni oto-rino-laringologice, a anemiilor secundare, a stărilor de debilitate, de decalcefieri, de rahitism, a unor dermatoze si afectiuni reumatismale etc.
Monumente: bisericile cu hramurile “Sfântul Gheroghe” , “Sfântul Nicolae”, “Sfântul Andrei”, “Sfânta Cuvioasă Parascheva”, “Buna Vestire” “Sfântul Antonie cel Mare” (în constructie din noiembrie 2009); Geamie (2006).


Nota Observator; prezentarea locurilor spirituale si a oraselor se face in ordine alfabetică
Rubrică de Dan Ghinea din Toronto




Dan Ghinea     10/14/2013


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian