Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


„Toate cântecele mele poartă o poveste” - Angelica Stoican

Tudor Nedelcea ; Când un străin intră într-o comunitate sătească este intrebat de unde provine, din ce loc vine. Se stie că plaiul, peisajul geografic are o influentă anume asupra formării personalitătii. G. Ibrăileanu afirmă că moldovenii sunt mai reflexivi, iar oltenii mai pragmatici. Eminescu deosebea oamenii de munte( superiori) de oamenii de câmpie. Asadar, ce zonă geografică v-a format?

Angelica Stoican: Vin din Prejna Mehedintului, o zonă de munte bine definită prin traditiile ei populare. Când este încercat de sentimentul nemuririi, singur omul urcă spre crestele muntelui pentru a atinge Cerul si a se îndumnezei o clipă prin mântuire. Dacă nu ar fi însufletit, omul ar fi împietrit. Dar si muntele-i însufletit prin izvorase si codrii de brazi si el are cale spre Cer prin codrii-nalti ce murmură o taină sfântă. Am cântat muntele si măretia lui. Între munte si munteni se naste o legătură magică, curată si fără de sfârsit. „Doamne de-oi îmbătrâni / Ochii mi s-or cetui, / muntele nu l-oi zări / Si-o să mă usc din picioare / De dorul tău, Plostinioare”.

T.N.: Asupra oamenilor zonei Closani s-au elaborat studii sociologice si etnofolclorice complexe si pertinente Să-l amintim doar pe Pavel Ciobanu. Eu însumi am văzut în Prejna la o Sfântă Marie Mare bărbati si femei îmbrăcati în haine de sărbătoare, adică în costume populare autentice. Vorbiti despre oamenii acestor meleaguri.

A.S.: Sunt oameni deosebiti. Muntele si oamenii lui mi-au conturat caracterul si spiritul de dreptate, libertatea de a gândi, dorul de plaiul strămosesc, nevoia de a sări în sprijinul semenilor tăi. Bunii mei părinti au fost lumina ochilor si mi-au dat dârzenie. Dar fără Dumnezeu n-ar fi existat nimic!....Mehedintiul rămâne leagănul cântecelor mele.

T.N.: În cartea dv. Rădăcini si ravenic (=izvoras), apărută la Editura MJM în 2006, vorbiti despre părinti si străbuni, chipuri de oameni, opinia unor personalităti despre dv. (Emilia Comisel, Adrian Păunescu, Gr. Vieru, D.R. Popescu, Geo Saizescu, Ileana Roman, D. Fărcas, Marioara Murărescu, Elize Stan, Gruia Stoia, Maria Tănase Marin, Daniela Gibescu, Floarea Calotă, Sofia Vicoveanca, Veta Biris, Sava Negrean Brudascu etc.). Pentru cititorii revistei, vorbiti-ne despre începutul carierei dv. artistice. Ce rapsozi sau mari personalităti v-au influentat?

A.S.:Doamna Emilia Comisel a avut cuvântul cel mai greu în formarea mea. Folcloristul bănătean Pavel Ciobanu si Gruia Stoia, directorul departamentului muzical Radio-România, mi-au fost apropiati si m-au îndrumat în munca de culegere si creatie. Le port un nemărginit respect!... Din familia mea, tatăl, Nicolae Stoican, si unchiul meu, cunoscutul rapsod Ion Stoican, au presărat cântece pe cărările muntilor, asa m-a prins vraja cântecului pentru totdeauna.

T.N.: Cariera dv. a fost fulminantă. Autenticitatea cântecelor interpretate, timbrul dv. inconfundabil v-au lansat pe orbita muzicii populare. Care a fost traseul artistic urmat, în tară si în străinătate?
A.S.: Harul (talantul) dacă-ti este dat, îl ai, dar trebuie să stii ce faci cu el. Am înregistrat sute de cântece. Toate cântecele mele poartă o poveste. Am cules balade, legende, am si creat cântece, inspirată fiind de lumea satului, de măretia unor oameni ce au însufletit muntele. Doina mi-a dat aripi prin tânguirea ei. Jocul, hora dând ocol muntilor, m-a învelit cu sentimentul măret al dragostei.

T.N.: Stiu de la consângenii nostri din Timocul sârbesc că ati avut acolo un succes deosebit, ati fost rechemată. Care este cheia acestui succes?

A.S.: Ei sunt cu adevărat români, prin toată organizarea trăirilor lor. Obiceiurile, nasterea cu ursitorile, nunta cu bradul, sărbătorile si ritualurile de la nastere la nuntă si moarte sunt similare cu ceea ce eu am trăit în satul meu, Prejna Mehedintului. Limba, legendele si cântecele românesti ne spun adevărul despre timoceni. Am fost împreună cu grupul „Izverna”, trimisă de Institutul Cultural Român în 2011, invitată de părintele Boian Alexandrovici de la Malainita si în 2010 la Festivalul Folcloric „Gergina”. În volumul de carte „Rădăcini si ravenic”, un capitol vorbesc despre toate acestea. „Lung îi drumul Borului / Pe Valea Timocului / Si-i bătut cu pietricele / Cu dor mult si multă jăle, / Strigă soră către frace / Cum traiesci, maica se fase?...

T.N.: Ati interferat si cu celebrul Cenaclu „Flacăra”, inclusiv cu fondatorul si coordonatorul său, Adrian Păunescu. Ce ne puteti spune despre această colaborare benefică cu un cenaclu unicat în România si cu solistii lansati aici?

A.S.: A fost o perioadă care mi-a oferit ocazia de a cunoaste lumea scriitorilor si a unor artisti, purtători de spirit si de profunde trăiri. Bocetul lui Ion fără de mormânt si Nu am moarte cu tine nimic le-am îmbrăcat în haină melodică mult mai târziu. Cred că este o reusită pe măsura versurilor lui Adrian Păunescu si Gr. Vieru. De ce nu se aud?!...Pentru că nu strigă după bani ci după alte sentimente si profunde trăiri!...

T.N.: Ati participat si la Congresele Spiritualitătii Românesti, tinute întâi la Băile Herculane, apoi la Alba Iulia. I-ati cunoscut, desigur, pe celebrii Grigore Vieru, sotii Doina si Ion Aldea Teodorovici. Vorbiti-ne despre acestia, dar si despre alte personalităti pe care le-ati cunoscut si care, eventual, v-au influentat cariera?

A.S.: La Congresul Spiritualitătii Românesti de la Băile Herculane l-am cunoscut pe Cristea Sandu Timoc. Atunci, după lungi discutii, am semnat printre primii, pentru constructia bisericii de la Malainita, Timoc-Serbia si pentru sustinerea ideii de recunoastere a românilor timoceni. Toate congresele au fost prilej de întâlnire a unor mari personalităti, prezentând tematici complexe privind istoria si adevărul ei. Când oamenii inteligenti se adună spre a zidi si nu pentru a distruge, câstigul e imens si adevărat!... În privinta colindului meu prin lume, cu cântecul, a fost o reusită, o alinare a multor nedreptăti ce mi s-au făcut. Dovadă este recunoasterea repertoriului meu, a muzicii în acel index de personalităti apărut la Cambridge la propunerea d-nei Emilia Comisel. Multele distinctii primite mi-au compensat clipele de durere, provocate de nedreptate. Scara valorilor nu poate fi făcută de politicieni, ci de adevăratii oameni de cultură. Cultura nu are culoare si nici democratie, ci balantă valorică. Astept cu emotie aparitia volumului I de carte Rădăcini si ravenic cu CD si DVD traduse în română-engleză si română-franceză. Volumul II, Rădăcini si ravenic, este mult mai complex, am adunat tot ce-i frumos si curat, haină de suflet si spirit al neamului. Multumesc bunului Dumnezeu si celor ce au avut încredere în mine. Mă rog pentru tineri să continue lupta împotriva mediocritătii si pentru tot ceea ce generatii le-au lăsat ca fundament în casa spiritualitătii neamului românesc.

T.N.: Si acum o întrebare transantă: de ce aparitiile dv. scenice si discografice sunt tot mai rare? Ati compus si cântat pe versurile lui Adrian Păunescu (Balada Maresalului) si Gr. Vieru (Nu am moarte cu tine nimic), piese muzicale în care ati scos în evidentă dramatismul exprimat de acesti poeti. Dar acest lucru nu se cunoaste. De ce?

A.S.: Mă întrebati de ce nu se mai aud cântecele mele? Pentru că asa a fost politica idioată, a celor care s-au grăbit să mă aseze în rafturile prăfuite, spre a scoate în fată, cântecul de huzur si destrăbălare, al banilor si dusmanilor, în parfum de alcool. Superficialitatea-i haină de suflet în aceste prăpădite timpuri!... Sigur că sunt si tineri care merită toată admiratia. Discut cu ei, îi chestionez. Plătesc mult si sunt putini cei interesati de talantul lor. În primul rând, trebuie ca produsul lor, arta, să aducă bani. Doar atât. Impresari fără scupule, fără carte, geambasi. Acesta-i tabloul cumplitului adevăr. Pe mine m-a ales lumea si eu, rămân prin tot ceea ce fac, convinsă că sunt datoare, să privesc totdeauna spre înalt, spre frumos, să dăruiesc prin cântec iubire. Ei sunt cu adevărat români, prin toată organizarea trăirilor lor.
Îi multumesc d-lui acad. Nicolae Dabija pentru onoarea ce mi-a făcut-o, publicându-mi, în revista „Literatura si Artă”, poezia Scrisoare către Cer. Este un debut ce nici cu visul nu mi l-as fi permis!...I-am admirat si pretuit totdeauna pe tăranii ce au purtat haina înrourată a vesniciei neamului si pe cărturarii ce au înăltat flacăra spiritului către Poarta de Cer!


Angelica Stoican are multe of-uri; cele mai multe îndreptătite si pe care le spune direct si care poate supără. Trist este că aparitiile ei sunt tot mai rare, publicul ei permanent o asteaptă în marile săli de concerte, la emisiunile de folclor autentic de la unele posturi de radio si tv.
O mică consolare există: Fiicele sale, Adriana si mai ales Niculina, duc mai departe traditia folclorului autentic din zona mirifică de interferentă a trei judete (Gorj, Mehedinti, Timis).
Niculina Stoican are o personalitate artistică destinctă, o dictie perfectă, un repertoriu valoros, ceea ce a impus-o între stelele muzicii populare românesti.






Tudor Nedelcea    9/14/2013


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian