Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Maria Tănase -100 de ani de la nastere

(25 septembrie 1913, Bucuresti ― d. 22 iunie 1963, Bucuresti)
.
S-a născut în mahalaua Cărămidarilor din Bucuresti, fiind al treilea copil al Anei Munteanu, originară din comuna Cârta, judetul Sibiu (Tara Făgărasului) si al florarului Ion Coandă Tănase, din satul oltenesc Mierea Birnicii, de pe valea Amaradiei. Apare pe scenă, pentru prima dată, în anul 1921 pe scena Căminului Cultural „Cărămidarii de Jos” din Calea Piscului, la serbarea de sfârsit de an a Scolii primare nr. 11, Tăbăcari, apoi pe scena Liceului „Ion Heliade Rădulescu”, unde a urmat doar 3 clase, fiind nevoită să se retragă pentru a lucra, alături de părintii săi, la grădină.
În mai 1934 se angajează la Teatrul „Cărăbus”. Pe 2 iunie debutează în revista Cărăbus-Express (a lui N. Kiritescu) cu pseudonimul Mary Atanasiu, ales de Constantin Tănase. În acelasi an imprimă Mansarda (romantă de Nello Manzatti) la casa de discuri „Lifa Record”, aceasta fiind prima imprimare a artistei.
În vara anului 1936 imprimă cântece populare la casa de discuri „Columbia”, sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu si Harry Brauner, primele două fiind “Cine iubeste si lasă” si “M-am jurat de mii de ori”, pe care le-a imprimat cu acompaniamentul tarafului Costică Vraciu din Gorj.
În 1938 Maria Tănase începe să colaboreze cu renumitul restaurant „Luxandra”, unde cânta acompaniată de orchestra violonistului Petrică Motoi.
Data de 20 februarie 1938 reprezintă debutul radiofonic al artistei. Acompaniată de taraful Ion Matache din Arges, a prezentat „pe viu” un program de cântece românesti la emisiunea „Ora satului”: Taraful lui Ion Matache era format din doi violonisti, un basist, un tambalist si un cobzar
Pe 17 august 1938 cântă la încheierea cursurilor de vară ale Universitătii populare de la Vălenii de Munte (Prahova), unde istoricul Nicolae Iorga o supranumeste “Pasărea măiastră”. În acelasi an se angajează la Teatrul „Alhambra” al lui Nicolae Vlădoianu. În septembrie lansează cu mare succes cântecele” Mi-am pus busuioc în păr “(cântec în stil popular) si “Habar n-ai tu” (ambele având muzica compusă de Ion Vasilescu) în revista Constelatia Alhambrei[, pe care le imprimă apoi la „Columbia”.
Pe 16 aprilie 1939 pleacă la Expozitia Universală de la New York (New York World’s Fair) amenajată în cartierul Flushing Meadows din sectorul Queen. Cântă împreună orchestra lui Grigoras Dinicu si cu naistul Fănică Luca la Casa românească (unul din pavilioanele României). La această Expozitie au mai fost prezenti George Enescu, prof. Dimitrie Gusti si Constantin Brâncusi(divinizat de artistă,între cei doi existând legături sentimental-amoroase,).
În 1940 Garda de Fier distruge toate discurile existente cu Maria Tănase în discoteca Radio-ului, sub pretextul că distorsionau folclorul românesc autentic. Adevăratul motiv al acestei miscări antisemite a fost faptul că în cercul de prieteni ai Mariei Tănase se găseau si o serie de intelectuali evrei sau democrati, ca folcloristul Harry Brauner (cel care a cules în 1929 cântecul prototip pentru Cine iubeste si lasă, frate al pictorului Victor Brauner) si jurnalistul Stephan Roll (Gheorghe Dinu). A avut o rela’ie cu premierul Armand Călinescu, ucis de un comando legionar.
În martie 1941 întreprinde un turneu artistic în Turcia. Cântă în revista Melody Revue de la Istanbul cu prilejul inaugurării Teatrului de vară „Taxîm”. Aici este desemnată cetătean de onoare de presedintele Turciei. La finalul acestui turneu se reîntoarce în tară. Alături de echipele formate din cele mai selecte elemente ale teatrului si muzicii românesti cântă rănitilor din război.
nterpretează câteva cântece românesti de mare popularitate la inaugurarea noii fundatii a Societătii Române de Radiodifuziune din 28 octombrie 1946. La acest eveniment si-au dat concursul si violonistul Ion Voicu, violoncelistul Ion Fotino, pianista Maria Fotino, artistii lirici Ioana Nicola, Zenaida Pally, Dumitru Scurtu.
În 1952 este solicitată să profeseze la Scoala medie de muzică nr. 1 din Bucuresti, în cadrul unei catedre de cânt popular nou creată. Le-a avut eleve pe Victoria Darvai, Ileana Constantinescu, Natalia Serbănescu.
Lansează cu mare succes cântecele “Dragi mi-s cântecele mele” (aranjament revuistic de Henry Mălineanu) si “Aseară vântul bătea” (cântec popular din Ardeal) la Concertul popoarelor organizat cu prilejul celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului si Studentilor pentru Pace si Prietenie din vara anului 1953, desfăsurat în Bucuresti.
În 1958 imprimă la Electrecord patru cântece populare românesti traduse si adaptate în franceză de Nicole Sachelarie, cumnata artistei: Doďna de Dolj, La malédiction d’amour (Cine iubeste si lasă), Danse montagnarde (Uhăi, bade), Tiens, tiens, tiens et na (Iac-asa). Acestea au fost editate pe un disc mic Electrecord (EPC 138), iar apoi au fost incluse, împreună cu alte cântece ale artistei cântate în limba română, pe un disc editat în colaborare cu casa franceză „Le Chant du Monde”, disc distins în 1965 cu „Grand prix du disque” (marele premiu al discului), decernat de Academia „Charles Cros” din Paris.
A jucat pe scena Teatrului Municipal în Cadavrul viu de Lev Nikolaevici Tolstoi (1945) si în Horia de Mihail Davidoglu (1956). A cântat în opereta Mascota de Edmond Audran (1944) si rolul principal din comedia muzicală Sfinxul de la Hollywood de Ralph Benatzky (1946). A cântat în filmele Se aprind făcliile (1939 – film care s-a pierdut), România (1947), Ciulinii Bărăganului (1958) si în scurt-metrajul Amintiri din Bucuresti (filmat în 1958).
Maria Tănase a avut un repertoriu alcătuit din aproape 400 de cântece din toate regiunile României. Până la începutul anilor 1940 repertoriul i-a fost format de Harry Brauner.
În luna aprilie a anului 1954, Departamentul Artelor din Ministerul Culturii a propus decorarea sa cu Ordinul Muncii cls. a III-a. În anul 1955 a fost distinsă cu Premiul de Stat, iar în anul 1957 a primit titlul suprem de Artist emerit.
Se căsătoreste cu juristul Clearch Raul Victor Pappadopulo-Sachelarie (Clery Sachelarie) în decembrie 1950. Pentru ca n-a putut sa aiba copii, in 1960 a adoptat o tanara de 16 ani, Minodora Nemes.
Maria Tănase a fost si agentă a Serviciului Special de Informatii (SSI) condus de Eugen Cristescu. Muzica ei a fost interzisă de regimul legionar. Avea dosar la Securitate…Se pare că devenise “sustinătoare “ a acestei institutii….
În primăvara anului 1963, fiind într-un turneu la Hunedoara, află că este bolnavă de cancer la plămâni. Întrerupe turneul, rugând-o pe Mia Braia să o înlocuiască. Pe 2 mai ajunge acasă, în Bucuresti. Se stinge din viată la Spitalul Fundeni, pe 22 iunie 1963, la ora 14:10.
Maria Tănase - o personalitate dincolo de pragul scenei pe care i se învolbura cântul. O poveste de viaţă atât de adevărată, încât dacă ar fi să fie ecranizată, acest lucru ar trebui făcut cu mare grijă, pentru a nu cădea în păcatul "telenovelizării". Amanţii, dosarul de la Securitate sau faptul că a apărut într-un pictorial jucând şah nu-i pot ştirbi imaginea ci, eventual, doar să îi adauge un plus de…culoare să zicem.
În Capitală s-a deschis un restaurant care poarta numele “ La Maria”, în amintirea Mariei Tănase, pentru că în acest loc artista a petrecut o mare parte a vietii ei. La etaj, era biroul ei si s-au păstrat acte, fotografii de-ale artistei. Pictorul care a decorat acest local a încercat să învie atmosfera acelor locuri. Bucătarul vine de la Capsa, iar aici vor veni artisti care au în repertoriu piese din repertoriul Mariei Tănase". La eveniment a venit si un preot, care a binecuvantat restaurantul ce poartă numele Mariei Tănase.Pe clădirea din strada Brezoianu s-a asezat o placă memorială “Maria Tanase”.
TESTAMENT
“Las toată averea mea mobilă, ce se va găsi în patrimoniu la data decesului meu, surorii mele Aurica Tanase şi soţului meu Clerah Sachelarie, cu acelaşi domiciliu ca al subsemantei, pe care-i rog să ia hotărâri numai împreună privind averea rămasă. Dacă fratelui meu Ştefan Francois Tanase îi va face plăcere vreun obiect indiferent de valoarea lui, rog pe sora mea şi soţul meu să i-l dăruiască spre caldă şi duioasă amintire
Nepoţilor mei celor trei copii ai fratelui meu şi celor trei copii ai surorii mele le las toată dragostea mea de mama. Pe băieţii fratelui meu şi sorei mele precum şi pe sotul Ştefăniei îi implor cu cuvânt de moarte să nu fumeze de aci încolo şi să-l iubească pe nenea Clery cum m-au iubit pe mine şi cum eu i-am iubit pe ei.
Las cu cea mai aproga dorinţă a mea că ritualul înmormântării mele să nu formeze obiectul vreunei vulgare actiuni ci să fie sobru.
După moarte, corpul nescăldat, numai şters cu alcool să fie la dispoziţia medicilor dacă vor considera că este cazul să se folosească de el la autopsie. Una din cele două cămăşi albe de mătase pe care le am în dulap să fie puse pe sub rochia de pichet albă ce se găseşte la spital şi care se butonează în spate. Pe cap să-mi pună pichetul de colţar alb iar în picioare ciorapi albi scurţi.
Cu limbă de moarte îi rog să nu aducă nimănui la cunoştinţă despre moartea mea cu excepţia oficialităţilor şi în orice caz înmormântarea să fie anunţată cu o zi mai târziu chiar celor ce m-au cunoscut. Nu vreau mascaradă. Să nu mi se facă parastas decât la şase săptămâni. Să-mi care apa cu cofa şi să se închine cineva la cimitir în fiecare zi timp de şase săptămâni.
Să nu vină la slujba mea religioasă nici un popă afară de preotul şi părintele Bejenaru Vasile din suburbia Cărămidarii de Jos, raion Nicular Bălcescu, căruia îi sărut mâinile pr ultima dată că atunci când mamei şi tatălui meu le era greu, s-a oferit să-mi fie tată şi mama. Îi mulţumesc în veci pentru ţinuta lui curaăa şi pentru omenia de care a dat dovadă cum se cuvenea tot timpul vieţii sale.
Dacă se va putea şi nu va fi greu aş vrea ca pe un drum secetos şi dornic de apă să se facă o fântână şi în loc de acele parastase, pe care le interzic, din când în când să fie ajutat câte un student şi o studentă cu plata cantinei sau a posibilităţilor de masă şi să nu fie nimeni trist.
Le doresc viaţa lungă şi sănătate tuturor acelora pe care i-am cunoscut, chiar dacă unor le-am stat greu în drum şi au considerat să mă cunoască după placul lor şi nu după caracterul şi firea mea.
Îmbrăţişez pe toţi şi doresc să le fie viaţa îmbelşugată, liniştită,sănătoasă şi în voie bună!”
http://ro.wikipedia.org/wiki/Maria_T%C4%83nase
http://www.evz.ro/detalii/stiri/adevarul-despre-maria-tanase-1012862.html
https://www.youtube.com/results?search_query=maria+tanase&oq=maria+tanase&gs_l=youtube.3..0l10.11927.11927.0.12180.1.1.0.0.0.0.124.124.0j1.1.0...0.0...1ac.1.11.youtube.Wn-ZwWnmjP8
http://www.evz.ro/detalii/stiri/adevarul-despre-maria-tanase-1012862.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Maria_T%C4%83nase
http://www.evz.ro/detalii/stiri/adevarul-despre-maria-tanase-1012862.html
Citiţi mai mult: Muzică, bărbaţi şi SPIONAJ. Adevărul despre Maria TĂNASE | VIDEO > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/adevarul-despre-maria-tanase-1012862.html#ixzz2RlP5t62n
http://www.filmedocumentare.com/maria-tanase-povestea-cenzurata/
http://www.evz.ro/detalii/stiri/maria-tanase-povestea-adevarata-a-uneia-dintre-cele-mai-mari-romance-946940.html
http://www.evz.ro/detalii/stiri/maria-tanase-a-fost-agent-secret-436876.html
http://www.studentie.ro/campus/restaurant_casa_brezoianu/c-83-a-25514
http://stirile.rol.ro/Maria-cea-fara-de-moarte-11463.html
http://stirileprotv.ro/stiri/romania-te-iubesc/romania-te-iubesc-fascinanta-poveste-a-mariei-tanase.html






Stoica Ion    9/5/2013


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian