Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Uniunile economice - Un viitor pilon geopolitic

Uniunea Europeană și cea Euroasiatică

De multi ani ne-am obișnuit să urmărim evenimentele Uniunii Europene, cu
diversele ei forme de manifestare, cu factorii de bază ai creeri acestei uniuni,
cu intrarea de noi membrii, cu manifestarea diverselor reactii la criza
economică și încă multer alte aspecte ale existentei acestei uniuni.
Asemenea aspecte au constituit agenda de lucru a celui de al șasea Forum Economic Internationale la Astana(capitala Kazahstanului) , la care au participat lauriati ai premiului Nobel, profesori universitari, politicieni și foști membrii ai unor guverne, diverși antrepenori cu îndelungată experientă natională și internatională, reprezentanti ai Natiunilor Unite, FMI, și Băncii Mondiale, a Băncii de Dezvoltare a Asiei și a Băncii Europene de Reconstructie și Dezvoltare.

Unul dintre cele mai mari forumuri ce au avut loc până în prezent, pe plan mondial, incluzînd peste 10.000 de participanti, din care peste 3000 din 132 de tări. Acest forum mondial a fost numit de către întreaga mass-medie drept:
G-Global, primind un larg suport din partea tuturor participantilor și a tărilor reprezentate la acest forum.
Din ianuarie 2012 informatiile privind organizarea acestui forum a fost
urmărit prin diversele site-uri ale internetului de peste 3 milioane de oameni
din 160 de tări.
Marea majoritate a vorbitorilor la aceast forum au sustinut ideia după care
actuala situatie economică internatională nu își găsește rezolvarea numai prin
diverse solutii finaciare și economic-organizatorice, ci trebuie căutate solutii și
de natură ecologică și de securitate.
Cîtiva dintre participanti, lauriati ai premiului Nobel au propus urgentarea reformelor sistemului monetar international.
Banii – au spus ei, trebuie să fie reintroduși în circuitul lor normal la nivel
global nu numai national.
Robert Mundell, lauriat al premiului Nobel în 1999, s-a referit la lipsa
balansării monetare ca principală cauză a persistentei crizei economice; el a sustinut ideia creerii și consolidării unui regim coerent monetar global.
Referindu-se la punctul de vedere al lui Paul Volcker, fostul președinte al Rezervelor Federale, care a sustinut ideia după care o economie globală
necesită și o monedă globală, Mundell a spus: acesta este unul din drumurile
pe care trebuie mers.

În finalul cuvîntării sale el s-a referit la necesitatea discutării problemelor finaciare la următoarea ședintă a G-20 care v-a avea loc în luna septembrie
2013.
Christopher Pissarides, lauriat al premiului Nobel în 2010, profesor la
London School of Economics și președinte al Consiliului national Cyprus pentru
politică economică aprecia că tările din zona euro, ar trebuii să aibă un singur
regim și un sistem sistem bancar cu un masiv sistem de stimulare economică.
Tările UE trebuie să fie pregătite ca odată cu ieșirea din criza financiară să
aibă un program de antrenare a fortei de muncă în locuri care să asigure a creștere a eficientei; după anii de austeritate economică, Europa are nevoie
de programe care să rezolve problemele unor noi infrastructuri. El a sustinut
ideia urgentării integrării economiei europene, spunînd: O singură piată în
Europa v-a fi un lucru deosebit de bun pentru creșterea economică.
John Nash, care a primit premiul Nobel în 1994, afirma: ”banii au fost din
punct de vedere popular, asociati întotdeauna cu defecte morale sau etice,
cum ar fi lăcomia, avaritia, egoismul si lipsa de caritate.
Dar, pe de altă parte, existenta banilor de multe ori facilitează donatii
valoroase de felul celor filantropice, iar cei care primesc astfel de contributii
au tendinta de a găsi cele mai utile folosinte atunci când donatiile sunt
primite ca bani”.
Un alt lauriat al premiului Nobel din 1996, James Mirrless, solicita
desfășurarea cît mai urgentă a dialogurilor dintre conducători.
El spunea: ”Trebuie să ne îndreptăm atentia spre ceea ce estre întradevăr
real nu numai ce este legat de sistemul financiar. Să le oferim oamenilor
posibilitatea să meargă din njou să lucreze.Să lăsăm investitiile să fie
refăcute. Să lăsăm tările lumii să fie din nou cât mai ocupate. Știm exact
care sunt solutiile. Este momentul să lucrăm pentru aceste solutii”.
Alt vorbitor apreciat la forumul din Astana a fost Dominique Strauss-Kahn,
care a condus FMI în perioada 2007-2011.
În interventia sa a prezentat un punct de vedere din care rezulta pozitia conducătorilor guvernelor tărilor membre ale UE care consideră că
principala solutie a crizei economice actuale este promovarea creșterii
angajărilor și creșterea dinamismului economic.
Strauss afirma în discursului său, că este absolut necesar să se creeze un
organ care să influenteze sistemul economic global și să joace rolul unei
”locomotive” care să trage după sine toate tările care se găsesc în criză în
m omentul de fată.
Fără o coordonare din punct de vedere fiscal, spunea Strauss, nu vom fi
capabili să avansăm în directia rezolvării crizei economice, dar principala problemă nu este numai cea a debitului pe care îl au diversele tări europene
ci problema competitivitătii.
Problema debitului este numai o protectie pentru a ocolii riscul
competitivitătii.
Din punctele de vedere ale celor mai multi dintre vorbitori se poate desprinde
o concluzie, care chiar dacă nu a fost spusă direct, a lăsat să se înteleagă:
”epoca de aur” a Europei ca și cea a Statelor Unite a trecut, iar ceea ce trebuie retinut este mentinerea unui standard de viată cel putin acceptabil.
Dacă nu se va putea realiza acest fapt în această parte a lumi, în următorii
4 sau 5 ani creșterea economică va continua într-un ritm deosebit de lent
iar tensiunile sociale vor continua sau chiar se vor amplifica.
În timp ce unele state membre ale Uniunii Europene iau în considerare reîntoarcerea către politicile naționale, iar moneda euro încă își manifestă o instabilitate fără precedent, președfintele Putin a făcut o propunere ce
reprezintă o soluție surprinzătoare - crearea unei Uniuni Economice
Euroasiatice.

Această propunere are la bază actul din 18 noiembrie 2011, prin care liderii Federaței Ruse, Kazakhstanului și Belarusului au semnat Declarația Privind Integrarea Economică Eurasiatică, ce și-a propus ca scop primordial crearea
unui Spațiu Economic Comun între cele trei state, ca urmare a existenșei
Spațiului Vamal (semnat în 2009 și operațional începând cu 1 iulie 2011).
Unora dintre economiștii analiști le scapă din atentie creerea aceastei noi uniune care are toate șansele să devină dacă nu mai putenică ca UE în orice
caz poate deveni un pilon al viitoarei geopolitici printr-o refacere din punct de
vedere economic a fostei Uniuni Sovietice și tot odată un puternic competitor
al UE.
Ceea ce Președintele Putin dorește este de a crea prin această Uniune în termeni de Realpolitik o Rusie care să devin㠄unul dintre centrele de putere
ale lumii contemporane”.
Declaratia lui Putin sună astfel:
„ Acest sistem de parteneriat dintre Uniunea Eurasiatică și Uniunea
Europeană poate da naștere prezumțiilor necesare creării unei
schimbări a configurației geopolitice și geo-economice a întregului
continent [Eurasia] cu consecințe pozitive clare la nivel global”.

Tările membre ale viitoarei Uniuni Euroasiatice care va fi finalizată în 2015
sânt: Armenia, Azerbaijan, Belarusia, Georgia, Kazakhstan, Kyrgyzstan,
Moldova, Rusia, Tajikistan,Turkmenistan, Ukraina și Uzbekistan.
Totalul populatiei acetei Uniunii Euroasiatice a depășit 4.6 miliarde locuitori
ce există pe un teritoriu de circa 21.14 milioane sq.miles (54.76 mil. Km.p)

Din punct de vedere strategic proiectul actual al unei asemenea uniuni,
căruia i s-au pus bazele de la 1 ianuarie 2012, prevede înfăptuirea unei
„regiuni integrate” care de fapt urmărește creșterea influenței statului rus în regiunea Eurasiatică precum și restabilirea fără prea mult zgomot a fostei
Uniuni Sovietice, ca putere economică, număr al populatiei și a influntei pe
care o vrea Putin, să devină pe plan mondial.
Un asemenea bloc politic și economic v-a funcționa, după afirmatia fostului premier Medvedev, la un interviu al presei, pe baza unor așa zise „poziții
comune în privința unor aspecte de interes comun pentru această parte a
lumii, iar coordonatorul acestora va fi (după cum este ”firesc” și ”deloc surprinzător”-n.n.), Rusia.
Acestă Uniune poate fi considerată ca fiind după opinia unor politologi,
reacția Moscovei față de Uniunea Europeană, și cu tendințe de lărgire cît mai curând posibil a acestei organizații.
Decizia creerii unei asemenea uniunii a venit și ca urmare a creșterii divergențelor existente între politica administrației de la Kremlin și
reprezentanții statelor considerate de Rusia ca făcând parte din zona sa de influență cum ar fi de exemplu politica de manifestare a unei independente social-politice și economice din partea Moldovei, Georgiei și chiar ale
Ucrainei, (față de Kremlin-n.n.).
Sustinînd cu o deosebită perseverentă creerea acestei uniuni, președintele
Putin dorește:
1. ca Rusia să devină în cadrul acestei organizații internaționale o legătură între Europa, Statele Unite și Asia, maximizându-și astfel poziția de negociator în relatiile cu toate tările tările occidentale.
2. crearea unor Zone de Schimb Liber, ce va duce inerent la înființarea
unei Comunități Economice.
3. ca evolutia Uniunii Euroasiatice să se îndrepte nemijlocit către forme
de integrare mai avansată cum ar fi de exemplu: politici industriale unice
sau chiar ceea ce Uniunea Europeană nu a reușit încă să implementeze –
politici energetice unice.
Vrînd să dea impresia asigurării unei note de independentă politico-
economică, a tărilor membre ale acestei uniuni, Putin a lansat ideia după care toate statele membre vor putea negocia diverse contracte economice direct
cu părți terțe prin intermediul acestei uniuni, ceea ce le va putea oferi poziți
mult mai bune în cadrul negocierilor.
Politologii care analizează pozitia și rolul unei asemenea uniuni avertizează asupra faptului ce nu trebuie uitat sau neglijat că procedura de vot din
interiorul Uniunii Economice Eurasiatice nu va fi consensul ci fiecărui stat
membru al acestei uniuni i se va acorda dreptul la vot prin numărul acestor
voturi stabilit proporțional în raport de puterea economică a fiecărei tări .
De aici reiese în mod clar de ce s-a ajuns la o asemenea măsură, care dă
puteri deosebite Rusiei fată de toți ceilalti membrii, ea fiind cel mai puternic
stat din punct de vedere economic. Efectul unei asemenea pozitii îi va ușura Rusiei să obțină (prin numărul de voturi ce i se atribuie) blocajul unor decizii
care nu îi vor aduce vreun avantaj sau din contra v-a reuși să-și impună un
anumit punct de vedere pentru ca o propunere sau un anumit plan de
cooperare cu alti parteneri din afara uniunii să fie aprobat.
Planul pe termen lung al președintelui Putin este ca Rusia să-și poată asigura
din nou un avantaj – de mare putere economică mondială, având în vedere că Europa, de exemplu, va fi nevoită să negocieze cu state cum ar fi Belarusia sau Kazakhstan sau cu oricare alt stat membru al uniunii, numai prin intermediul Rusiei.
Un al aspect, pe care liderul de la Kremlin a ținut să îl menționeze, în cadrul primelor ședinte în vederea constituirii acestei uniunii este faptul că statele membre vor avea acces la piața energetică europeană mult mai ușor prin intermediul Uniunii Eurasiatice. Într-adevăr acest aspect este important, însă
ceea ce nu s-a mentionat până în prezent în nici unul dintre protocoalele de creere a uniunii, este faptul că aceste state vor negocia și vor avea acces numai prin intermediul structurilor rusești și doar cu acceptul statului rus, ceea ce va
duce la o creștere deosebită a poziției strategice a Rusiei în lume.
Fată de o asemenea situatie pe care încet dar sigur și-o crează Rusia, este
absolut necesar ca Uniunea Europeană pentru a evita crearea unui asemenea
competitor și a unor dialoguri, poate nu dintre cele mai favorabile, ar fi
rezolvarea problemelor curente, adică restabilirea pozitiei și a valorii monedei
euro și a încredererii membrilor UE în structurile sale politice și economice.
Una din marile temeri ale președintelui Putin și a tărilor care deja sunt
semnatare ale acestei noi uniuni precum și a celor care vor devenii membre
ale acesteia este progresul pe care îl face, de asemeni, încet dar sigur,
Organizația de Cooperare de la Shanghai prin care această organizatie ar
putea deveni un instrument și mai puternic de creștere a influenței economice chineze pe plan mondial.
Privită în acest sens, Uniunea Economică Eurasiatică nu ar mai putea juca
rolul unui instrument de balansare a influenței Vestului prin UE, ci mai de
grabă a estului prin pozitia Chinei.
Ceea ce oferă pentru moment un element de așa numit respiro pe plan
mondial ceea ce într-un fel ușurează procesul încă destul de lent al refacerii economice al UE, este manifestarea anumitor retineri din partea unora dintre tările care vor deveni membre ale acestei uniunii în privinta libertătii și independentei lor economice și politice, având încă în amintire trista
experientă la care au fost supuse și care pentru care au avut-o de suferit zeci
de ani în timpul dictaturii sovietice cînd totul trebuia decis și se aproba numai
de la Moscova.
Încă din 2009 Președintele Putin a dus în mod permanent o politică de re-atragere a unora dintre fostele republici sovietice sub comanda rusească.
Dacă nu i-a reușit din punct de vedere politic, a gîndit o variantă economică
prin re-integrarea pentru început a două din cele șase republici asiatice de sub
fosta inflentă rusească: Belarusia și Kazahstan.
El a propus și s-a acceptat renuntarea la controlul vamal și al transporturilor,
iar de la 1 ianuarie 2012 a început să functioneze un așa numit Spatiu
Economic Unic, care includea libera circulatie a mărfurilor, serviciilor și
capitalului în cadrul unui teritoriu ce includea peste 165 milioane de oameni, adică 60% din populatia fostei Uniuni Sovietice.
Prin asemenea planuri, economiștii ruși prevăd:
- posibilitatea de restabilire a legăturilor pe orizontală între diversele întreprinderile industriale, care se pierduseră odată cu destrămarea URSS,
- eliminarea barierelor în calea comerțului și
- limitarea influenței Chinei în această zonă a lumii.
Acest obiectiv, Rusia l-ar putea obține prin relații mai strânse
economice și comerciale cu Kazahstanul, care în prezent are economia cea
mai de succes dintre toate fostele republici sovietice din Asia Centrală.
În acelșaș timp trebuie luat în consideratie că între toate aceste natiuni există
o mare diferentă de identităti, de culturi, formînd un adevărat mozaic care
există și evoluează de ani de zile sub efectul manifestării unor dictaturi
corupte.
Violentele care au loc în aceste republici reprezintă mijloacele de manifestare
ale autoritătilor de stat, uneori găsindu-și justificarea prin așa numita luptă
împotriva terorismului.
În 2005, de exemplu, guvernul din Uzbekistan a omorît sute de protestatari
fără a le da nici un ultimatum. În acelaș timp jurnaliști, activiști pentru
drepturile omului, suporteri ai opozitiilor și politicienii care vor să-și expună punctele de vedere referitor la necesitatea creerii și asigurării independentei
sunt într-un permanent risc de a fi arestati și trimiși în pușcării pe termen lung.
Asemenea situatii au determinat ca în ultimii ani o mare parte a populatiei
uzbekistanului să emigreze în diferite tări .
Nu trebuie uitat nici faptul istoric după care în timpul dictaturii staliniste rușii
au fost trimiși în această republică drept coloniști și ei au fost cei care
preluaseră toate functiile de partid și de stat impunînd întregii populatii kazahstane ca și în alte republici, principiile și modul de guvernare și de viată stalinist.
Măsurile represive împotriva celor ce își cereau drepturi egale și
independenta se aplicau fără nici o ezitare prin omorâre, tortură sau chiar trimiterea în lagâre de muncă în Siberia sau în alte locuri la fel de dure pentru oameni.
Asemenea măsuri coercitive învătate pe parcursul a peste 70 de ani, aplicate astăzi împotriva unora dintre dezidenti au fost învătate de la ”sora” mai mare
și se aqplică fără nici o retinere în special când este vorba de ruși.
Unele studii recente efectuate sub egida organizatiei Amnesty International, confirmă că birocratia și sistemul politienesc din aceste tări asiatice se
aplică prin torturarea dezidentilor și a oricăror opozanti iar reprezentantii guvernamentali nu răspund și nu dau socoteală în fata nici unui for sau a unor
legi internationale care sanctionează asemenea acte.
O asemenea situatie a avut și continuă să aibă ca efect imediat emigrarea
unei mase mari de oameni, în special a rușilor, ceea ce a dus și continuă să
ducă la modificare a structurii populatiei acestei republici.
Între 1989 (cînd s-au eliberat de sub comunism) și 2013, populatia
kazahstană a cunoscut o schimbare drastică a structurii sale nationale.
Datele statistice prezintă evolutia structurii nationale a populatiei din care
rezultă creșterea deosebită a populatiei Kazahstane , în ultimii 25 de ani, fată
de alte populatii și în special fată de ruși și ucrainieni.
Asemenea efecte trebuie să retină atentia celor interesati în desfășurarea
unor cooperări cu tările care vor deveni membre ale acestei Uniuni economice.
Structura natională a Kazahstanului
(%)
Populatie
1989
2013
Ruși 54.1 17.35
Kazaci 17.71 72.84
Ucrainieni 9,26 1.81
Altii 18.93 8.04
Sursa: Date statistice internationale (colectia autorului)

Întreaga lume și în special tările UE care vor avea de tranzactionat cu
asemenea guverne trebuie să fie deosebit de atente la modul de
reactie al oricăror promisiuni care s-ar putea până la urmă să fie ignorate.
După unele informatii ale mass-mediei internationale, la 29 mai 2013, tot în
Astana a fost organizată întâlnirea a cinci șefi de state (foste republici sovietice), confirmându-se pe această cale importanta republicii Kazahstane în cadrul programului de dezvoltare a Uniunii Economice Eurasiatice.
Întîlnirea a fost între președintele Putin , președintele Nursultan Nazarbayev
(al Kazahstanului) și președintele Alexander Lukashenko (al Bielorusiei), cei
care au semnat acordul participării la Uniunea Eurasiatică; ceilalti doi
președinti: Viktor Yanukovych(al Ucrainei) și Almazbek Atambayev (al Kyrgyztanului), au fost primiti ca observatori ai acestei întîlniri.
Întîlnirea președintilor a folosit modelul UE dar după opinia mass-mediei prezentă la diversele tratative, Uniunea Eurasiatică are o putere mult mai mare
decît UE, ea incluzînd și drepturile de a impune adoptarea unor legislatii
nationale în conformitate cu interesele și directivele acestei Uniunii
Economice.
Schimbările care au fost incluse în regulamentul de functionare al Comisiei
Uniunii Eurasiatice se referă în special la negocierile în domeniul schimburilor comerciale internationale.
În acelaș timp se discută și despre necesitatea unor reglementări de paritate
între diferitele uniutăti monetare a tărilor membre ale uniunii.
În momentul de fată ar fi necesar să se creeze un nou model economic bazat
pe un sistem financiar mai corect care să împiedice manipulările efectuate de anumite tări în avantajul unora și în detrimentul partenerilor de schimburi economice.
De altfel însăși concluziile participantilor la forumul mondial de la Astana s-au referit la unele rercomandări care învizajau dezvoltarea economică viitoare
globală.
Printre recomandările incluse în concluziile forumului apar trei mari capitole
și mai multe subcapitole ce scot în evidentă anumite situatii deosebite:
I. Reglementări efective pentru creșterea economică care se referă la:
A. Revederea reglementărilor financiare și supervizarea aplicării
lor,
bazată pe șase recomandări:
1. Stabilizarea fiecărei economi nationale în paralele cu
minimalizarea efectelor negative ale răspîndirii efectelor
politicilor macroeconomice nationale cu implicatii asupra
restului lumii.
2. Atât tările dezvoltate cît și cele în curs de dezvoltare trebuie
să găsească solutii pentru rezolvarea problemelor
dezechilibrului global.
3. Reglementările nationale și regionale precum și
supervizarea institutiilor financiare trebuie să fie bazate pe
principii și conceptii similare în vederea ușurării coordonării
și evitându-se reglementări arbitrare.
4. Tările dezvoltate din punct de vedere economic trebuie să
evalueze și să minimalizeze riscurile de discontinuare a
programelor de evaluare cantitativă.
5. Guvernele trebuie să reglementeze și să supervizeze
activitătile neclare din sectorul bancar.
6. Dezvoltarea unor standarde internationale de stabilire
a rangurilor și a ratingurilor agentiilor.
B. Consolidarea comertului international
bazată pe zece recomandări:
7. Completarea negocierilor Doha Round (stabilite cu 12 ani
în urmă (și care la un anumit moment au eșuat).
8. Stabilirea unor comisii specializate în reglementări legale
privind politicile tranzitorii.
9. Asigurarea corectă și egală a competitiei pe pietele
agricole internationale.
10. Integrarea în continuare a tărilor din diferite grupe
regionale/ zone ale schimburilor libere/sau alte
asociatii care permit comertul liber sau alte conditii
favorabile.
11. Suportul acordat initiativelor G-20 în privinta protectiei
cometului international.
12. Tranzitia spre Economia verde
13. Înregistrarea produselor verzi.
14. Investitii în infrastructură pentru o dezvoltare sustinută
15. Stabilirea clubului energiei G-Globale ca o institutie de
informare și pregătire a evenimentelor cu privire la
energia curată în vederea expozitiei din 2017.
16. Dezvoltarea unui nou model al întelegerilor asupra
conducerii resurselor întreprinderilor din domeniul
ecosistemelor cu participarea egală a capitalului în
creșterea economiilor locale.
II. Investitiile - pentru creșterea economică și angajarea de personal
Reglementări efective pentru creșterea volumului și îmbinătătirea
eficientei fondurilor destinate investitiilor și care se referă la:
A. Finantarea investitiilor
bazată pe patru recomandări:
1. Forumul a propus creșterea investitiilor în agricultura
globală, în productiei și protectia socială.
2. Fiecare economie natională trebuie să încurajeze investitiile necesare prin implementarea tehnologiilor disponibile în
cel mai scurt timp posibil.
3. Dezvoltarea unui Raport special referitor la investitiile
directe străine.
4. Promovarea implementării politicii de stat în spijinul
inovatiei șicolaborarea inter-sectorială pentru dezvoltarea
spiritului de antrepenoriat
B. Creerea de locuri de muncă
bazată pe șapte recomandări:
5. Promoivarea investitiilor pentru creerea locurilor de muncă.
6. Stimularea cererii globale.
7. Promovarea noului spirit de antrepenoriat și auto-angajat.
8. Flexibilitatea în piata muncii.
9. Implementarea politicii active de angajări.
10. Rezolvarea problemelor pietei muncii în corelatie cu
situatia demografică.
11. Revederea indicatorilor de rating a suveranitătii
C. Angajarea grupurilor vulnerabile
bazată pe următoarea recomandare:
12. Promovarea angajării persoanelor înainte de pensionare
și pensionabile, a femeilor și a peroanelor cu dizabilităti
fizice.
D. Dezvoltarea asistentei internationale
bazată pe trei recomandări:
13. Dezvoltarea comertului liber în mijloace de productie și tehnologi.
14. Dezvoltarea și implementarea standardelor
internationale privind conditiile de viată ale populatiei.
15. Definirea ONU despre Obiectivele de dezvoltare pentru perioada de după 2015
E. Securitatea asigurării hranei populatiei globului
bazată pe trei recomandări:
16. Dezvoltarea și aprobarea în mod detaliat a planului de
actiune care să rezolve problema mondială a hranei ce
se va dezbate la întălnirea participantilor din G-20.
17. Prevenirea tensiunilor în domeniul aprovizionării
cu produse alimentare prin interzicerea speculatiilor
în preturile productiei de produse alimentare
de pe diferite piete alimentare.
18. Îmbunătătirea controlului piwtwloe de produse
modificate genetic
F. Educatia financiară
bazată pe două recomandări:
19. Dezvoltarea unui sistem gratuit despre educatia financiară
pentru persoanele pensionare și pentru tinerii antrepenori.
20. Creșterea utilizării sistemului de internet pentru
promovarea educatiei financiare.

III. Încredere și Informatii complete transmise oricui interesat despre creșterea economică
Reglementări efective privind ultimile informatii financiare( situatia
financiară internatională și sistemul monetar) precum și corelatia
cu manifestarea crizei economice globale, care se referă la:
A. Reformarea sistemului monetar și financiar international
bazată pe șapte recomandări:
1. Următoarele reforme ale sistemului monetar global.
2. Creșterea responsabilitătii asupra diverselor aspecte ale
sistemului rezervelor monetare.
3. Continua reformă a institutiilor fianciare internationale.
4. Coordonarea mecanismelor financiare regionale.
5. Dezvoltarea permanentă a unui sistem de reglementări
privind sistemul monetar la nivel global.
6. Controlul datoriei externe.
7. Taxarea transactiilor financiare internationale.
B. Combaterea coruptiei
bazată pe trei recomandări:
8. Creerea regulamentului unui program international de
combatere a coruptiei.
9. Promovarea celor mai bune standarde practice de
desfășurare a activitătii economiceși a mijloacelor
de prevenire a coruptiei.
10. Participantii la Forumul Economic de la Astana, se
angajează să sprijine implementarea în cadrul G-20
actiunile planului Anti-coruptie.
Primul Ministru al Kazahstanului, Serik Akhmetov, a prezentat pe larg un
punct de vedere referitor la necesitatea unei implementări la nivel regional a coeziunii ecologice.
Astana, a spus Akhmetov, (și cei din împrejurimi) au un mare potential care
să devină un centru international al competitivitătii productiei și serviciilor
(educatie, sănătate, turism, inovatii ș.a.). În acest sens avem nevoie de
tehnologie modernă care va trebuii bazată pe conservarea de energie,
dezvoltarea economiei verzi și solutiile de transferare a tehnologiilor moderne.
În 2017, Astana v-a găzdui Expozitia Internatională, denumită:
”Expozitia 2017” și al cărui simbol va fi dezvoltarea energiei viitorului.
Sunt invitati la această expozitie reprezentantii din cele mai largi 100 de
economii din lume. Se așteaptă ca expozitia să primească peste 1 milion de vizitatori.
Urînd succes acestei initiative exceptionale, întreaga lume urmărește cu
mult interes cum v-a evolua pozitia Rusie fată de cea a Chinei și a
Statelor Unite.


[Pentru informatii suplimentare vă puteti adresa autorului prin E-mail: berca1@comcast.net]

Annapolis USA - 2013





Dr. Alex Berca    9/2/2013


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian