Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Academiei de vara Atlantykron (Capidava): dialogul intre astronautul Dumitru Prunariu si experti ai misiunii Curiosity privind cercetarea planetei Marte,


www.atlantykron.org

8 august 2013

COMUNICAT DE PRESĂ

ASTRONAUTUL DUMITRU PRUNARIU, ÎN DIRECT CU MARTE LA ACADEMIA DE VARĂ ATLANTYKRON

►Următoarea misiune NASA pe Marte va fi în 2020 ► La Academia Atlantykron a fost marcat un an de când, pe 6 august, Rover-ul american Curiosity a coborât pe solul planetei Marte, prin dialogul dintre astronautul Dumitru Prunariu si Ravi Prakesh, membru al misiunii Curiosity, de la NASA - JPL (Jet Propulsion Laboratory), în fata a 400 de tineri, oameni de stiintă si de cultură
Astronautul român Dumitru Prunariu – cel de-al 103-lea cosmonaut al lumii – a avut, pe 7 august, în cadrul Academiei de vară Atlantykron, unde este invitat de onoare pe toată perioada evenimentuui, un dialog cu Ravi Prakesh, membru al misiunii Curiosity în cadrul NASA – JPL (Jet Propulsion Laboratory). Alături de singurul român care a explorat spatiul cosmic, au sustinut dialogul Sorin Repanovici - coordonatorul programului Atlantykron, Heather Caton – reprezentant al World Genesis Foundation si Gabriel Vâlsan, reprezentantul Centrului pentru Studii Complexe.

„Pe Marte, datorită misiunii Curiosity s-au găsit elementele vieții: hidrogen, carbon, oxigen. Am descoperit destul de repede, după lansarea misiunii, urme de apă si am investigat componenta rocilor de bază. În concluzie, dacă a avut apă, este posibil ca planeta Marte să fi găzduit viață și e posibil să o mai facă si pe viitor. Misiunea a fost dificilă, dar s-a bucurat de succes deplin. Rover-ul precedent care a amartizat era mult mai mic. Primul Rover, din cadrul misiunii Pathfinder, avea dimensiunea unei roti din cadrul actualului proiect, Curiosity. Actualul Rover este de dimensiunea unui automobil, având o greutate de 900 de kilograme”, a precizat Ravi Prakesh. „Pe actualul Rover avem instrumente stiintifice care cântăresc sute de kilograme, deci rezultatele cercetărilor sunt mult mai complexe. Suntem încântati de calitatea fotografiilor pe care le-am obținut”, a adăugat specialistul Ravi Prakesh. La această misiune au lucrat, initial, circa 1000 de specialisti. Prakesh a mai spus că următoarea misiune pe Marte, de o anvergură si mai mare, este programată pentru anul 2020. Misiunea va fi denumită în urma unui concurs international, adresat copiilor.
”Misiunea Curiosity are rolul de a descoperi dacă pe Marte a existat viată. Rezultatele acestei misiuni ne vor indica ce s-a întâmplat pe această planetă acum milioane de ani, cum era atmosfera, cum erau peisajele, apa, cum era vegetatia. Probabil că aceste descoperiri ne vor ajuta si pe noi, pământenii, să ne salvăm si să evoluăm”, a subliniat astronautul Dumitru Prunariu. Acesta a amintit că România este membru deplin al Agentiei Spatiale Europene din 2011.
“534 de astronauti au plecat în spatiul cosmic până în prezent, dintre care circa 70 nu mai sunt printre noi, dispărând ori în cadrul misiunilor, ori pe cale naturală. Ultimii doi astronauti sunt chinezi – un bărbat si o femeie. La vremea mea, în luna mai 1981, am fost al 103-lea astronaut al lumii, si mă mândresc cu acest lucru, chiar dacă nu m-am încadrat în prima sută de astronauti. Probabil că peste încă 100 de ani vor conta primii 1000 de astronauti, zborul în spatiu urmând să devină ceva obisnuit. Până în prezent ne-am învârtit mult în jurul Pământului, iar 12 astronauti au ajuns si pe Lună. Oamenii zboară în jurul Pământului pentru a cunoaste cum reactionează organismul uman în imponderabilitate, conditii imposibil de creat în contextul gravitatiei terestre. Referindu-ne la zborurile către alte corpuri ceresti, Luna a fost abordată cu succes de către americani. Să nu uităm că primele procesoare Intel, acum extrem de răspândite, au fost create special pentru programul Apollo. Pentru americani, aselenizarea a reprezentat si o lovitură de imagine puternică pentru acea perioadă. Până la acest program american, suprematia era detinută de rusi, care au trimis primul bărbat si prima femeie în spatiul cosmic, primii care au fotografiat fata nevăzută a Lunii, primii care au trimis o sondă care a căzut pe suprafata Lunii si primii care au construit un laborator spatial. Americanii au investit mult mai mult pentru misiunea Apollo si nimeni nu a putut să-i ajungă din urmă. Iar de aici, drumul spre alte planete a fost deschis. Marea problemă pe care o traversăm cu totii o reprezintă timpul. De la primele nave care au explorat suprafata planetei Marte – în 1976 – au trecut peste 30 de ani. Până acum, când un robot de dimensiuni mari a coborât lin pe suprafata planetei, având toate conditiile propice de explorare si căutând să transmită informatii dacă a existat viată pe Marte, au trecut foarte multi ani”, a precizat primul si singurul astronaut român, Dumitru Prunariu. Pe lângă identificarea conditiilor vietii pe Marte, această misiune pregăteste si primele misiuni cu echipaj uman.
Într-un decor natural deosebit, împânzit de tehnologie de ultimă generatie, domnul Dumitru Prunariu a răspuns la întrebările participantilor la Academia de vară Atlantykron. La întâlnire au participat personalităti stiintifice si culturale din întreaga lume, Dr. Pierre de Hillerin, director al Centrului de Cercetări pentru Sport, Prof Univ. Dr. Leon ZĂGREAN, Peter Moon – scriitor din SUA, dr.Teodor Vasile (doctor în stiinte medicale alternative), Valentin Nicolau (directorul editurii Nemira) etc.
”Anul trecut, Academia de vară Atlantykron a găzduit o conferintă dedicată misiunii Curiosity, chiar la o zi după succesul acesteia. Misiunea Curiosity reprezintă unul dintre momentele importante la nivel global. Iată că după un an de zile, am reluat acest subiect si am aflat ultimele noutăti în privinta proiectului. Rezultatele și importanța lui au fost amplu comentate în cadrul Academiei Atlantykron și aceasta nu oricum, ci în prezența cosmonautului român Dumitru Prunariu și în direct, pe internet, cu membri ai misiunii Curiosity. Următoarea misiune martiană va fi în 2020, iar prima cu oameni este posibil să aibă loc în 2030. Mă bucur si mă simt onorat că Academia Atlantykron a devenit un pol de educatie si că anul acesta, pe lângă nenumăratii invitati am avut mai multi oameni de stiintă renumiti pe plan international care si-au dorit să intre în direct cu noi, prin intermediul unor videoconferinte”, a precizat Sorin Repanovici, coordonatorul programului Atlantykron.


Academia de vară Atlantykron - Scurt istoric

Programul ATLANTYKRON se desfăsoară de 24 de ani si a fost prezentat cu deosebit interes de către mass-media din România, televiziuni, posturi de radio, ziare, reviste sau edituri. Au fost realizate zeci de reportaje, documentare, au fost publicate cărti, au fost realizate filme. Începând din 1990, Atlantykron s-a aflat în organizarea si sub tutela Ministerului Tineretului si Sportului, si a primit permanent sprijin si sustinere din partea mai multor Agentii Guvernamentale (ANIF, Regia Pădurilor), din partea autoritătilor locale – Primăria Cernavoda, a agentilor economici locali – Centrala Nuclearo-electrică de la Cernavoda. La desfăsurarea acestui proiect sunt implicate mai multe organizatii neguvernamentale de tineret din tară si străinătate, precum Centrul pentru Studii Complexe, Asociatia Română pentru Sport si Cultură, Forum IT, dar și unele organizatii si institutii din SUA, precum World Genesis Foundation.
În 1990, un mic grup de tineri iubitori de science fiction a ales această insulă îndepărtată drept un loc ideal, desi sălbatic, unde să se desfăsoare Tabăra anuală de science fiction, ocazie care le oferea sansa să studieze si să învete unii de la ceilalti.
Timpul a trecut, conditiile s-au schimbat, dar setea de cunoastere si de experiente noi a rămas. După 10 ani, Tabăra s-a transformat într-o Scoală de Vară. Traditia a continuat, având în fiecare an sprijinul Guvernului si al unor organizatii neguvernamentale din întreaga lume. În acest an, Academia sărbătoreste a 24-a editie. Aproape un sfert de secol de existentă
Mentionăm că Academia Atlantykron a găzduit, de-a lungul anilor, numeroase personalităti, precum scriitorii de SF Norman Spinrad (presedintele Societătii Scriitorilor de SF si Fantasy din SUA la acea vreme), Joe Haldeman, Robert Sheckley, Alain LeBussy, Ion Hobana, astronomul Harald Alexandrescu, artistii Ioan Gyury Pascu, Cristian Grețcu, geneticianul Jonathan Cowie, Bridget Willkinson (Presedinte al Societătii Europene de SF), biologul Alexandru Ecovoiu, Gheorghe Fodoreanu (fost presedinte al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism), Peter Moon (scriitor american), astronautul Dumitru Prunariu etc.
Un film de prezentare al Academiei de Vară Atlantykron, publicat pe youtube în septembrie 2008, realizat si prezentat de David Anderson, a atins un record mondial la numărul de accesări pentru un film educational. Intitulat “Next Generation: Atlantykron”, filmul a ajuns în prezent la 23 milioane de vizualizări!
Atlantykron este o insulă sălbatică, un loc care doar pentru zece zile pe an are parte de focuri de artificii, conectare la electricitate, Internet de mare viteză pentru conferintele virtuale – idee science fiction la primele editii din anii 90 -, ecrane mari pe care sunt proiectate imagini in premieră de pe Marte si, nu în ultimul rând, conferintele sustinute de specialisti din domeniile stiintei, culturii, artei si comunicării.

Vizitează www.atlantykron.org pentru mai multe informatii despre programul academiei de vară si lista invitatilor.

Presedinte al Centrului pentru Studii Compexe Presedinte Fondator al Atlantykron
Dr. Florin Munteanu Alexandru Mironov



Coordonatorul general al Academiei Atlantykron: Sorin REPANOVICI (0745 340 537)


































Traian Badulescu    8/8/2013


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian