Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


De vorbă cu Gabriel Watermiller

O. În Presa locală din Okanagan, regiunea unde locuiti, a apărut recent stirea că ati fi terminat redactarea volumului doi al trilogiei anuntate la lansarea cărtii Soft Tales from a Refugee Camp. Este adevărat?
G.W. Cu ocazia publicării versiunii în limba engleză a articolului meu Crima de a fi Bătrân, ziarele din Penticton si Kelowna, cele două orase mai importante din Okanagan, au prezentat si un foarte succint profil al autorului. Tot atunci au mentionat atât premierea volumului initial în 2012 cu prestigiosul Premiul Literaturii din Exil Aurel Marinescu, oferit de grupul de la Observatorul, cât si includerea cărtii în evenimentul întitulat Celebration of SFU Authors care a avut loc la Simon Fraser University din Vancouver în martie 2013.
Informatia despre volumul al doilea mi-a scăpat fără să vreau si astfel a ajuns în domeniul public putin gonflată. De fapt am terminat prima redactare, manuscrisul aflându-se încă în stadiul de finisaj.

O. Când si cum v-ati hotărât să scrieti o trilogie?
G.W. Materialul l-am purtat cu mine în memorie încă din liceu si am încercat să-l materializez sub formă scrisă de nenumărate ori. Dar ca bun român m-am lăsat de fiecare dată păgubas. Erau ce-i drept multe dificultăti imposibil de depăsit în calea scriitorului doritor să rămână credincios adevărului în România socio-comunistă, una dintre acestea fiind pentru mine faptul că ceea ce scriam eu nu era pe linia promovată de totalitarismul partinic. Mare greseală.
Odată, de pildă, prin anii 70 împrejurările m-au silit să-mi ard toate notitele, ciornele si chiar si jurnalele. La începutul anilor 80, atunci când ne aflam în lagărul de refugiati din Grecia mi-am întocmit o listă de subiecte, dar după imigrarea în Canada cunoasterea imperfectă a limbii engleze, situatia economică precară si responsabilitatea întretinerii unei familii nu mi-a dat multi ani răgazul trebuitor unei asemenea întreprinderi.
În 2004 mi-a căzut întâmplător în mână remarcabila carte a Cardinalului Ratzinger întitulată Introduction to Christianity. În capitolul introductiv cardinalul, astăzi Papa Emeritus Benedict XVI demonstra în mod pertinent nu numai că după socul din 1989 doctrina marxistă n-a abdicat, dar că mai are încă foarte multi adepti activi în lume si că nimeni – cu exceptia lui Soljenitân – nu vorbeste pe sleau despre ororile comunismului. A fost îndemnul care m-a pus în miscare.
După un calcul aproximativ aveam material pentru cel putin sase volume, dar nu mai eram suficient de tânăr asa încât l-am restructurat sperând că Dumnezeu îmi va îngădui o lucrare de anvergură ceva mai modestă. Astfel s-a născut proiectul trilogiei Without Rancor or Partiality (Fără ranchiună ori părtinire) si primul volum Soft Tales from a Refugee Camp (Povestiri gingase dintr-un lagăr de refugiati) a văzut lumina tiparului în 2010, toamna.

O. Care este în esentă obiectivul pe care-l urmăriti cu trilogia dumneavoastră?
G.W. În principiu doresc să contribui pe măsura puterilor mele materiale si intelectuale – din păcate destul de limitate – la completarea acelui hiatus din literatura mondială la care se referea Cardinalul Ratzinger. Consider că în calitatea mea de figurant, fie chiar relativ neînsemnat pe scena istoriei, am totusi datoria să las viitorului o mărturie a ceea ce a fost viata asa zis normală – de toate zilele – într-una din cele mai perfide si inumane experiente faustiene de pervertire a societătii omenesti. Căci comunistii, pretutindeni unde s-au instalat, din Grecia până în Komi si din Germania de Est până la Vladivostok si Cuba s-au străduit cu diabolică înversunare ca prin teroare, pauperizare si înfometare să distrugă valorile, familia, traditiile si în fiecare dintre noi trăsăturile nobile care ne fac să fim oameni.
Rezultatele se văd astăzi pretutindeni în lume. Si n-a fost destul că ne-au redus pe toti la conditia de sclavi lipsiti de demnitate si drepturi, obligându-ne să ne închinăm unor zei falsi, străini nouă si să proslăvim gunoaiele societătii cătărate pe fostele tronuri regale, dar ne-au determinat si să devenim lasi, josnici si corupti. Iar dacă noi, cei din generatia mea ne ducem fără să spunem adevărul cine o va face? Fără mărturia noastră cum vor putea oare cei care vin după noi să evite repetarea acelorasi greseli? Căci dusmanii omenirii pândesc din umbră si de abia asteaptă un prilej propice.

O. Cum se face că ati ales să scrieti trilogia în limba engleză?
G.W. În primul rând pentru că trăim în Canada si apoi fiindcă limba engleză are o mai largă răspândire în lume decât cea română. De asemenea am sperat, gresit după cum constat aproape zilnic, că publicul de limbă engleză va fi interesat să afle adevărul despre unele aspecte istorice, politice sau sociale ale vietii postbelice românesti de care sunt convins că imensa majoritate nu are nici cea mai vagă idee. În fine m-am gândit, cu optimism neîntemeiat, că românii din diaspora vor fi bucurosi să aibă în biblioteca lor cărti cu care să se poată mândri în fata celor cu care nu pot conversa decât în limba engleză.

O. Puteti să ne spuneti ce scriitori sau curente literare v-au influentat scrsul?
G.W. Trebuie să vă mărturisesc că sunt un avid consumator de literatură si că am citit si încă citesc enorm. Nu fac parte din speta scriitoricească a lui Fănus Neagu care prin anii 70 afirma public că nu citeste nimic “ca să nu-si strice stilul”.
Desi m-am format profesional într-o directie complet diferită, de-a lungul unei vieti relativ îndelungate am studiat pe cont propriu si adesea în profunzime opera literară a scriitorilor care m-au interesat. N-am făcut-o însă în căutarea unui model anume de urmat ci mai degrabă mânat de un vag eclectism personal. Printre acestia au fost Platon, Sadoveanu, Mauriac, Maurois, France, Chesterton, Ibanez, Graves, Galsworthy, Lampedusa, Hemingway, Faulkner, iar mai recent Iris Murdoch si canadienii Robertson Davies si Mavis Gallant ca să enumăr doar câtiva. Domnul Traian Gărdus, poet subtil si autor al unor sonete de puritate si gratie renascentistă, mi-a făcut cinstea, în recenzia publicată anterior de dumneavoastră, să atribuie cărtii Soft Tales from a Refugee Camp notabile legături de rudenie cu operele lui Chaucer si Sadoveanu. Poetii – dotati de la natură cu sensibilităti superioare nouă – sunt capabili să discerne inefabilul si fireste că observatia Profesorului Gărdus m-a flatat nespus desi eu nu profesez intentionat nici un fel de atasament ori filiatiune literară.

. O. Puteti să ne spuneti ceva despre volumul doi al trilogiei Without Rancor or Partiality?
G.W. Volumul doi, întitulat deocamdată provizoriu The Slave’s Four Seasons (Cele Patru Anotimpuri ale Sclavului) descrie viata lui Dan Săvescu, prietenul de copilărie al eroului principal din Soft Tales from a Refugee Camp. Ca să rezum, fără a dezvălui prea multe, romanul prezintă –folosind o complexă tramă psihologică – transformarea unui potential revolutionar într-o unealtă a opresiunii, împotriva vointei proprii si a urei pe care o poartă celor ce l-au înrobit.
Avatarul său este descris prin actiuni, evenimente si întâmplări reale transpuse în patru sezoane apartinând însă unor ani diferiti si situate la distante variate în timp, creindu-se astfel un cadru care se vrea a fi un fel de antiteză literaturizată a Anotimpurilor lui Vivaldi.

. O. Când credeti că volumul The Slave’s Four Seasons va vedea lumina tiparului?
G.W. Este greu de spus ceva precis fiindcă aparitia cărtii nu depinde numai de mine.
Eu as dori ca lansarea să aibă loc în toamna anului acestuia, dar stiti si dumneavoastră că “omul plănuieste si Dumnezeu hotăreste”, fiindcă vorba cronicarului “nu sunt vremile sub om ci bietul om sub vremi.”





Observator    7/6/2013


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian