Noi date statistice privind românii din Canada
Agentia federală de statistică canadiană (Statistics Canada - www.statcan.gc.ca) a dat publicitătii o nouă parte din rezultatele recensământului populatiei desfăsurat în 2011, respectiv datele privind imigratia, locul nasterii, cetătenia, originea etnică, minoritătile vizibile, limba si religia locuitorilor Canadei .
Spre deosebire de recensămintele anterioare, participarea la recensământ nu a mai fost obligatorie si nu s-au mai folosit serviciile unor recenzori de teren, rezultând o rată natională de non-participare de 26.1%, ceea ce este posibil să fi afectat în oarecare măsură exactitatea si acuratetea schimbărilor în structura populatiei .
Raportul mentionat arată că procentul populatiei care trăieste în Canada, dar este nascută în afara granitelor tării, este in continuă crestere, similar cu numărul celor care se consideră ca fiind membri ai unei minorităti vizibile .
Peste 2.1 milioane de imigranti au ajuns în Canada în ultima decadă, aceste date plasând statul canadian în topul tărilor din grupul G 8 cu cel mai mare număr de persoane născute în străinatate. Pe teritoriul canadian se află 6.8 millioane de rezidenti născuti în afara granitelor tării, număr ce reprezintă procentual 20.6% din totalul populatiei canadiene. Comparativ, în anul 2006 acestia reprezentau 19.8%. De asemenea, datele indică o crestere rapidă a populatiei indigene, datorită exploziei demografice înregistrată la nivelul populatiei inuite si metise.
Astfel, Canada devine o tară cu o populatie mai diversificată, fapt evident cu precădere în suburbiile celor trei mari orase canadiene, respectiv Toronto, Vancouver si, la un nivel mai redus, Montreal. Cu toate acestea, în Canada se estompează anumite apartenente religioase care au divizat generatiile anterioare de canadieni.
Conform tendintelor din ultimele trei decenii, între 2006 si 2011 cei mai multi imigranti au sosit în Canada din Asia – în special din Filipine si China. Recensământul pune însă în evidentă un trend crescător al imigratiei din Africa, Caraibe si America Centrală si de Sud. Populatia imigrantă din aceste tări este tânară, cu o vîrsta medie de 31.7 ani la nivelul anului 2011, comparativ cu cea de 47.4 ani înregistrată din totalul populatiei imigrante si de 37.3 ani pentru populatia născută în Canada. Aceste persoane se stabilesc în continuare cu precădere în provinciile Ontario (43%) si British Columbia (16%).
Mai mult de 6 din 10 imigranti care au ajuns în Canada între 2006 si 2011 au optat să se stabilească în una din cele 3 mari zone metropolitane mentionate. Acest fapt a dus la transformarea unor localităti noi precum Markham, din nordul orasului Toronto, provincia Ontario, unde 72.3% din rezidenti sunt membri ai unei minorităti etnice. În Brampton, la vest de Toronto, una din sase persoane s-a declarat membră a unei minorităti etnice, similar cu mai mult de jumătate din locuitorii din Surrey, provincia British Columbia. Astfel, toate datele statistice indică fără dubii faptul că populatia si-a pierdut caracterul omogen, cu precădere în marile orase.
În baza eforturilor de întărire a identității naționale, cu ocazia recensământului din 1991, printre originile etnice s-a introdus și cea “canadiană”. Astfel, a crescut progresiv numărul celor care se declară canadieni – 10.563.805, din care 5.834.535 au declarat doar originea canadiană iar 4.729.265 origini etnice multiple.
Între 2006 si 2011, procentul celor care locuiesc pe teritoriul canadian si se consideră membri unei minorităti etnice a crescut de la 16.2% la 19.1%. Comparativ, în anul 1981, aceste persoane reprezentau mai putin de 5% din populatia Canadei. În acelasi timp, aproape 96% dintre minoritari locuiau într-o zonă metropolitană mare (Toronto, Vancouver, Montreal), comparativ cu 70% din totalul populatiei.
Asa cum era de asteptat, afluxul de imigranti a creat un vast mozaic lingvistic la nivelul marilor orase. Raportul a identificat peste 200 de limbi străine, 36% dintre canadieni declarând că stiu o altă limbă în afară de engleză sau franceză.
În ceea ce priveste vorbitorii declarati de limba română ca limbă maternă, numărul acestora a crescut cu 16%, ajungând la 93.135 de persoane în 2011, fată de 80.245 în 2006. Cei mai multi vorbitori de limba română locuiesc în provinciile Ontario (43.165 - 46,34%), Quebec (32.230 - 34,60%), British Columbia (8.635 - 9,27%) si Alberta (6.790-7,29%). Nu s-au înregistrat vorbitori de „limba moldovenească”.
Apartenenta religioasă a persoanelor din Canada se află de asemenea într-un proces de schimbare. Populatia musulmană a crescut cu 82% în ultima decadă, de la 579.000 în 2001 la peste un milion în 2011. Desi încă două treimi din canadieni se identifică drept crestini, se estompează prezenta religiilor traditionale ale primilor imigranti britanici si francezi. 24% din repondenti declară că nu au nicio apartenentă religioasă, procent ce a crescut semnificativ de la 16.5% în 2001.
Din 550.690 de crestini ortodocsi ce locuiesc în Canada, 207.480 nu si-au declarat afilierea la vreo biserică ortodoxă si doar 7.090 au mentionat apartenenta la Biserica Ortodoxă Română.
Numărul cetătenilor canadieni si rezidentilor permanenti originari din România se ridica la 204.625 în 2011, crescând constant de-a lungul timpului, de la 24.405 în 1971, la 42.140 în 1991, respectiv 192.170 în 2006, conform recensămintelor generale anterioare. Din totalul celor 204.625 de persoane declarate de origine etnică română în 2011, 82.995 aveau origine etnică unică iar 121.635 origine etnică multiplă. De asemenea, se înregistrau 8.050 de „moldoveni”, din care 3.670 aveau origine etnică unică iar 4.385 origine etnică multiplă.
Recensământul general din anul: 1971 -- 1991 -- 2006 -- 2011
Nr. total al populatiei canadiene 21.961.999 -- 28.031.394-- 31.241.030-- 32.852.320
Nr. total originari din România 24.405 -- 42.140-- 192.170 -- 204.625
Origine etnică multiplă - - -- 30.525-- 112.515-- 121.635
Distributia geografică pe provincii relevă faptul că majoritatea originarilor din România s-au stabilit în provinciile Ontario (41.59%) si Quebec (20.33%), datorită dezvoltării economice a primei provincii, respectiv, facilitătilor oferite imigrantilor francofoni în cea de-a doua.
Ontario rămâne provincia în care se stabilesc aproape jumătate din noii veniți în Canada în ultimii douăzeci de ani. Imigranții români nu fac excepție de la acest curent general, iar pe lângă tendinta mai veche de stabilire în provincia Ontario a imigrantilor veniti initial în Quebec, în ultimii ani se înregistrează si cresterea interesului pentru provinciile Alberta (14.37%) si British Columbia (13.84%), datorată oportunitătilor economice de aici.
Numărul originarilor din România
Provincia/ Teritoriul Recensământ 1991 Recensământ 2006 Recensământ 2011
Newfoundland -- 0---- --------------------150-------------------- 190
Prince Edward Island -- 0 ------------------------85---------------------115
Nova Scotia -- 55 ---------------------1.050--------------------1.095
New Brunswick -- 75 -----------------------435-------------------- 870
Quebec -- 12.530---------------------40.320----------------- 41,605
Ontario -- 21.695---------------------80.710------------------85,115
Manitoba -- .190 ----------------------5.020------------------- 5,175
Saskatchewan -- 1.335----------------------11.615------------------12,455
Alberta -- 2.635------------------------26.870------------------29,425
British Columbia -- 2.600------------------------25.675----------------- 28,330
Yukon -- 10----------------------------120---------------------105
Northwest Territories -- 15----------------------------105---------------------120
Nunavut -- - -----------------------------10---------------------- 25
Total -- 42.140----------------------- 192.170----------------204.625
În 2011, din totalul de 32,852,325 locuitori ai Canadei, 1.957.015 de persoane aveau cetătenie străină, iar din totalul de 30.895.305 de cetăteni canadieni, 932.665 de persoane au declarat că au cetățenie multiplă .
Astfel, din totalul de 83.860 de persoane născute în România, 69.360 erau cetăteni canadieni, din care 38.085 având exclusiv cetătenia canadiană, 31.275 cu cetătenie dublă româno-canadiană, iar 14.500 de persoane aveau doar cetătenia română.
Având în vedere limitele metodologice mentionate ale recensământului dar mai ales asumarea insuficientă a identității naționale românești la generatiile a doua si a treia de imigranti, precum și resentimentele „istorice” ale unor originari din România emigrați înainte de anul 1989 sau la începutul anilor 1990, după „mineriade”, estimăm că este posibil ca numărul originarilor din România și al celor care dețin cetățenia română să fie cu 10-15% mai mare decât în statisticile citate .
............................................................................................................
http://www.statcan.gc.ca/daily-quotidien/130508/dq130508b-eng.htm.
Pe provincii şi teritorii autonome administrative, rata de non-răspuns arată astfel: Newfoundland şi Labrador = 31.4 %; Prince Edward Island = 33.4 %; Nova Scotia = 28.2 %; New Brunswick = 28.6 %; Quebec = 22.4 %; Ontario = 27.1 %; Manitoba = 26.2 %; Saskatchewan = 29.3 %; Alberta = 27.4 %; British Columbia = 26.1 %; Yukon = 29.9 %; Teritoriile de nord-vest = 16.1 %; Nunavut = 25.2 %.
Conform raportului citat, există trei grupuri mari ale minorităţilor vizibile: sud-asiatici (1,567,400), chinezi (1,324,700) şi negri (945,700), care reunesc împreună 61.3%. Aceştia sunt urmaţi de filipinezi, latino-americani, arabi, sud-est-asiatici, vest-asistici, coreeeni şi japonezi.
Din anul 1977, Canada a permis cetățenia multiplă, iar imigranții care au obținut cetățenia canadiană după această dată au avut dreptul să își păstreze cetățenia anterioară.
http://www12.statcan.gc.ca/nhs-enm/2011/dp-pd/dt-td/Lp-eng.cfm?LANG=E&APATH=3&DETAIL=0&DIM=0&FL=A&FREE=0&GC=0&GID=0&GK=0&GRP=0&PID=0&PRID=0&PTYPE=105277&S=0&SHOWALL=0&SUB=0&Temporal=2013&THEME=95&VID=0&VNAMEE=&VNAMEF=.
|
Doru Liciu 6/19/2013 |
Contact: |
|
|
