Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Cultura romana si Mihai Eminescu de Constantin Radulescu - Motru

Nu demult, prin straduinta si inspiratia neobositului "cautator de comori spirituale", Virgiliu Tataru, a vazut lumina tiparului o carte remarcabila atat prin continutul deosebit de interesant, cat si prin maniera de abordare a personalitatii si mostenirii literare apartinand unui stralucit reprezentant al culturii plaiurilor stravechi mehedintene. Este vorba de volumul "Cultura romana si Mihai Eminescu", prin care se continua, de fapt, evaluarea sistematica si cu numeroase informatii, date inedite, a zestrei stiintifice si literare exceptionale a acestui om de stiinta si scriitor autentic, original, caruia i-au mai fost dedicate alte doua carti : "Constantin Radulescu-Motru, corespondenta" (1998) si "Constantin Radulescu-Motru, publicistul" (2011), toate acestea, alaturi de alte peste 20 de volume, inscriindu-se pe linia eforturilor si pasiunii de o viata a lui Virgiliu Tataru de a cerceta si evidentia zestrea culturala deosebit de valoroasa a fiilor acestui colt de tara, contributia acestora la imbogatirea culturii nationale si nu numai..

Ne referim la aceasta carte acum pentru a omagia memoria poetului nostru national Mihai Eminescu de la a carui trecere in vesnicie se implinesc in acest iunie 124 de ani, dar si memoria marelui filozof, psiholog, scriitor, academician, profesor universitar, om politic roman Constantin Radulescu - Motru.

Cartea mentionata (aparuta in conditii grafice excelente, la cunoscuta editura Profin) este structurata in doua parti distincte, prezentand, mai intai, un amplu studiu, sistematic si riguros argumentat, cu privire la viata si mostenirea stiintifica a lui Constantin Radulescu-Motru ("Publicistul si scriitorul Constantin Radulescu-Motru"), pentru ca, in partea a doua, pe baza unei selectii inspirate si convingatoare, sa se ofere cititorilor, pe parcursul a aproape 200 de pagini, un grupaj de 25 de studii, articole ale acestuia, publicate de-a lungul vietii, in diferite reviste ale vremii, preocuparea lui Virgiliu Tataru fiind de a evidentia, prin aceste exemplificari, cu prioritate, valentele si de scriitor autentic, autor al unor opere literar-artistice apreciate in epoca sa, dar mai putin cercetate si cunoscute de contemporanii nostri. Superficialitatea sau ignoranta unor critici literari de azi e cu atat mai regretabila cu cat, -dupa parerea lui Virgiliu Tataru, e vorba de "opere fundamentale, de o inestimabila valoare, care ne-au facut cunoscuti si ne-au impus in constiinta nationala si a umanitatii". Iar in cazul special al lui Constantin Radulescu-Motru, e vorba de un om de cultura care, din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea si pana la finele anului 1948, s-a manifestat ca "o puternica, prestigioasa si complexa personalitate a spiritualitatii romanesti: ca dascal, fondator si conducator de publicatii, filozof, psiholog, publicist si scriitor, ca om politic".

Referitor la principalele date biografice, aflam ca acesta s-a nascut la 2 februarie 1868, in localitatea Butoiesti, unde a facut si primii ani de scoala, ajungand apoi la Institutul "Gustav Arnold" si la un liceu din Craiova pentru cursurile gimnaziale si medii. Dupa absolvirea liceului, s-a inscris simultan la Facultatea de Drept si Facultatea de Litere si Filozofie, pe care le-a absolvit cu excelente rezultate, in 1889, fiind remarcat si apreciat laudativ chiar de Titu Maiorescu (fostul sau profesor si conducator al lucrarii de licenta) pentru capacitatea de a realiza o "inteligenta impreunare a teoriei aprioristice cu rezultatele actuale ale stiintelor exacte pe temeiul ipotezei evolutiunii, judecata constiincioasa, sigura si independenta". In compania amabila a lui Titu Maiorescu, va face ulterior si primul voiaj in strainatate, unde isi va continua si perfectiona studiile, extrem de utile pentru cariera didactica ulterioara din tara : conferentiar la catedra de istoria filozofiei antice si estetica, apoi profesor la catedra de psihologie, logica si teoria cunostintei, pana in 1940, cand e pensionat.
.
Se apreciaza ca, pentru vasta si valoroasa sa activitate stiintifica, publicistica si literara (inclusiv de membru si, vremelnic, presedinte al Academiei Romane), Constantin Radulescu-Motru poate fi comparabil chiar cu cele mai proeminente personalitati ale epocii, precum Nicolae Iorga, Titu Maiorescu, Spiru Haret, Gala Galaction, Tudor Arghezi, chiar Ion Luca Caragiale s.a., cu care a realizat si unele colaborari literare, a intretinut relatii prietenesti. In ce priveste vocatia sa de scriitor, publicist si profesor de filozofie, el considera ca acestea decurgeau din traditii de familie, ca si interesul pentru problemele sociale, atasamentul pentru oamenii de la tara, optimismul si capacitatea de a depasi numeroasele dificultati ale vietii sau carierei profesionale. In laboriosul sau studiu, Virgiliu Tataru consemneaza numeroasele publicatii, reviste si ziare ale vremii ("Noua Revista Romana", "Studii filozofice", "Provincia", "Convorbiri literare", "Literatorul", "Datina", "Ideea europeana” etc.) la care Constantin Radulescu-Motru a colaborat sau pe care le-a condus, polemicile de rasunet purtate cu Nicolae Iorga, Spiru Haret, A. D. Xenopol, Felix Aderca, Duiliu Zamfirescu, Dobrogeanu Gherea, A. C. Cuza, Mihail Dragomirescu s. a., valoroasele studii de istorie si critica literara (vezi "Idealurile sociale si arta", "Literatura si patriotism", "Profetismul in cultura noastra nationala" etc), creatii literare proprii sau traduceri din literatura straina.
.
Activitatea publicistica si literara a lui Constantin Radulescu-Motru este asemuita de autorul studiului cu "un camp ce se intinde pana la marginea zarii, acoperit de o multitudine de flori si culori. Si credem ca acest camp trebuie parcurs de cineva pentru a se bucura de fermecatoarea aroma a florilor, avand si frumoasa surpriza de a descoperi nebanuite comori, intelepciunea unui ganditor profund, cuceritor si original". .
Articolele, studiile lui Constantin Radulescu-Motru, reproduse ilustrativ in a doua parte a volumului, imbraca o paleta variata, in functie de tematica, de domeniile abordate, fie ca e vorba de orientari si tendinte, evenimente sau realitati culturale, sociale si politice ori personalitati ale culturii romane si straine. .
Un prim studiu (preluat si ca titlu al cartii) readuce in constiinta cititorului ideea si convingerea -de fapt, ca intreaga evolutie a literaturii romanesti de dupa epoca eminesciana a fost puternic si definitiv marcata de geniul "Luceafarului" acestei literaturi. Sunt reamintite aprecierile maioresciene, dar si proprii constatari, potrivit carora "sub influenta operei poetice a lui Mihai Eminescu se vor afla, de acum inainte , nu numai generatiunea sau generatiile care l-au apropiat, ci toate generatiunile care-l vor urma si, prin aceasta, intreaga cultura romana". Geniul eminescian s-a manifestat deopotriva in inteligenta nativa superioara, capacitatea de intelegere si talmacire a realitatilor lumii si vietii omenesti, harul artistic divin, patriotismul exemplar, cultul pentru stravechile datini romanesti, pentru migalirea trudnica a cuvantului care "sa exprime adevarul". Se considera ca valoarea superioara a operei eminesciene consta si in faptul "unicitatii sale in istoria culturii romane de pana astazi", influenta lui Eminescu fiind "unica influenta deosebita care are de origine o personalitate romana". La personalitatea lui Eminescu se refera si studiul "Ce inseamna Eminescu pentru cultura romaneasca" in care se apreciaza, printre alte judecati de valoare, si constatarea ca "Mintea lui Mihai Eminescu a fost deschisa la toate gandurile care au framantat omenirea. El a cunoscut adanc filozofia, istoria si stiintele exacte din timpul sau. Nimic din ce intereseaza omenirea nu i-a fost lui strain".

Amintesc si alte titluri de studii si articole ale lui C.Radulescu – Motru, lasand la indemana cititorilor placerea de a le lectura in liniste si cu satisfactia de a afla numeroase date, informatii inedite, judecati si ganduri originale, pline de intelepciune si talc :" Actualitatea lui Titu Maiorescu", "Filozofia lui Caragiale", "Spiru Haret sociolog", "Literatura si patriotism", "Spre un nou idealism", "}coala satului", "Perspectivele unei generatii", "|aranul si revolutia", "Idealul integral"," Revendicarile democratiei romane", " Idealurile sociale si arta", "Politica aliatilor", "Avem noi adevarati intelectuali ?", "Sofismele democratiei in invatamant" s. a.

Chiar daca din partea autoritatilor locale, a diriguitorilor culturii mehedintene, batranul, dar impatimitul truditor si slujitor al cuvantului scris, Virgiliu Tataru n-a aflat nici ajutor, nici o pretuire binemeritate, el continua inca sa sape trudnic, ca nimeni altul, sa scormoneasca in adancuri pentru a scoate la iveala, cu modestele-i disponibilitati de sanatate si material- financiare, alte si alte elemente de tezaur cultural mehedintean. .












































Prof. Florian Vladica    6/15/2013


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian