Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


La 146 de ani de la întemeiere si 65 de la înlăturare, Regalitatea in România

1866 - 1947 - 2012

Casa Regală din România a fost întemeiată de printul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Avea 27 de ani, era fiul principelui Anton de Hohenzolern si se bucura de sprijinul lui Napoleon al III-lea, la sugestia căruia C.I. Brătianu i-a avansat propunerea după refuzul lui Filip de Flandra, si a lui Bismarck, prim-ministru al Prusiei si curând cancelar al Germaniei. Originari din Sigmaringen, oras conturat în jurul castelului cu acelasi nume, Hohenzzolernii mai dăduseră pe Wilhelm I, rege al Prusiei, devenit apoi împărat al Germaniei, iar acum puneau bazele unei dinastii în România.

La urcarea pe tron, Carol I (1866-1914) si-a propus să înlăture tensiunile politice interne si să asigure un regim constitutional stabil, să modernizeze statul si să consolideze întemeierea dinastiei, pe care o vedea chezăsie a propăsirii României.
Ajuns clandestin în tară datorită tensiunilor dintre Prusia si Imperiul Austriac pe care a trebuit să-l traverseze, a fost bine primit de clasa politică si instaurat la 10 mai 1866, iar în octombrie a primit si firmanul de la Înalta Poartă. La 3 noiembrie 1869, s-a căsătorit cu Elisabeta de Wield, înrudită cu familiile domnitoare din Prusia si Suedia, ceea ce crea noi premise favorabile domniei.
Cu toate acestea, proaspătul domnitor avea să întâmpine curând primele necazuri pe plan intern, care au luat forma unei miscări republicane, în 1871. A cerut demisia guvernului si convocarea Locotenentei Domnesti pentru a-si fi prezentat abdicarea. Dar Lascăr Catargiu a reusit să formeze un nou guvern si să-l convingă să renunte la părăsirea tronului.
Numele lui Carol I este legat de cucerirea Independentei de Stat a României si de modernizarea structurilor statului român si ale economiei nationale, între care trebuie să recunoastem importanta primordială a înfăptuirii unei adevărate revolutii industriale, făurirea cadrelor necesare tuturor sectoarelor de activitate si a altor măsuri care au făcut din România un stat modern, devenit atractiv pentru românii din afara granitelor, toate pregătind terenul pentru Unirea cea Mare.
Cu privire la Independentă, dincolo de prepararea, proclamarea si cucerirea acesteia cu arma în mână pe frontul din Balcani, unde, de la 16 august 1877, a fost comandantul trupelor ruso-române care aveau să cucerească Plevna, marele său merit avea să fie pus în evidentă de episodul care a urmat războiului, când a trebuit să recurgă la sprijinul lui Bismarck. Anume, în retragerea lor de la sud de Dunăre, trupele rusesti, în loc să-si continue drumul spre propria vatră, au ocupat pozitii strategice în jurul Bucurestilor. Carol I s-a retras cu armata sa în zona subcarpatică, de unde a lansat apeluri de ajutor către Germania. Numai la avertismentele „Cancelarului de Fier”, Rusia a cutezat să-si retragă trupele. Altfel, ar fi îndeplinit un plan ce dăinuia de pe timpul Ecaterinei cea Mare de a fi înlocuit stăpânirea otomană din spatiul românesc cu cea taristă.
Pentru meritele sale covârsitoare pe câmpul de luptă unde si-a pus viata în pericol pentru împlinirea idealului multisecular al românilor, la 9 septembrie 1878, statul român i-a acordat titlul de Altetă Regală, de care avea să facă uz pentru prima dată la 8 octombrie 1878, când armata română a revenit în Capitală, si a fost oficializat după recunoasterea sa de către Marile Puteri.

În anul 1881, România a fost proclamată Regat, iar Carol I a devenit rege.
Neavând urmasi, prin aplicarea art. 81 din Constitutia României, a fost desemnat mostenitor al tronului Ferinand, fiul mai mic al fratelui său Leopold, fratele si fiul cel mare refuzând. Faptul a fost oficializat prin hotărârea Senatului din 14 martie 1889 si prin Decretul Regal din 18 martie 1889.
În 1914, la începutul Primului Război Mondial, statul român a adoptat neutralitatea în Consiliul de Coroană din 21 iulie 1914, apoi o Conventie cu Rusia care recunostea drepturile românilor asupra teritoriilor românesti de peste munti, desi România încheiase încă din 1883, pentru a se fi pus la adăpost în fata tarismului, o aliantă cu Austro-Ungaria si Germania, care ar fi obligat-o să participe la război alături de acestea. Supunându-se vointei românesti si nevoit să participe la un demers îndreptat împotriva patriei sale, Carol I s-a îmbolnăvit si a încetat din viată la 27 septembrie 1914.

Ferdinand (1914-1927), după o aventruă cu Elena Văcărescu, la 10 ianuarie 1893, s-a căsătorit cu printesa Maria de Edinburg, nepoată a reginei Victoria a Marii Britanii si a tarului Alexandru al II-lea. Au avut trei fete si trei băieti, dintre care unul avea să fie viitorul rege Carol al II-lea, născut la 15 octombrie 1893.
Îndată după instaurare, la vârsta de 49 de ani, Ferdinand a intrat în slujba idealului national si, contrar originilor dinastice, a hotărât participarea României la război alături de Rusia, Anglia si Franta, contra Triplei Aliante.
Războiul a avut un curs nefast pentru tara noastră în prima lui parte si regele a fost nevoit să se retragă, în noiembrie 1916, cu armata în Moldova, unde, anul următor, avea să-si piardă un fiu, Mircea, de patru ani. A refuzat însă ratificarea Păcii de la Buftea-Bucuresti, care înrobea România economic si o obliga la cedări teritoriale.
După câte se stie, urmare a războiului si a luptei nationale a popoarelor înrobite de veacuri, cele trei mari imperii devenite anacronice - Rusia Taristă, Austro-Ungaria si Imperiul German - s-au destrămat, pe ruinele lor apărând sau întregindu-se noi state nationale. În acest context geo-politic, România, ale cărei provincii istorice – Transilvania, Bucovina, Basarabia, rupte samavolnic din trupul tării – s-au unit cu tara, întregindu-i trupul, iar Ferdinand si-a atras supranumele de „Întregitorul” si, la 15 octombrie 1922, a fost încoronat la Alba Iulia ca regele României Întregite.

Carol al II-lea (1930-1940), fiul lui Ferdinand si mostenitorul tronului, fără încuviintare si încălcând Statutul Casei Regale, s-a căsătorit în secret, în 1918, la Odesa, cu Ioana Lambrino. În 1919, Tribunalul Ilfov a anulat căsătoria, iar Carol a fost trimis într-o călătorie în jurul lumii.
La 10 martie 1921, Carol al II-lea s-a căsătorit la Atena cu Elena, fiica regelui Greciei, cu care a avut un fiu ce avea să devină regele României cu numele de Mihai I (1927-1930, 1940-1947).
În 1925, Carol a fugit împreună cu metresa lui, Elena Lupescu, pe care a întâlnit-o la Paris când el venea de la Londra, de la înmormântarea reginei-mamă a Angliei. Se cunoscuseră în 1922. Ferdinand l-a dezmostenit si l-a desemnat pe Mihai, fiul acestuia, mostenitor al tronului. La 19 ianuarie 1927, tronul a rămas vacant, regele decedând.

Mihai I, născut la 25 octombrie 1921, a devenit rege, având ca regenti pe Miron Cristea, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Gheorghe Buzdugan, presedintele Curtii de Casatie, care a decedat si, din 1929, i-a luat locul Constantin Sărăteanu, fostul său consilier la Curtea de Casatie, si printul Nicolae, fratele mai mic al lui Carol.
Desi renuntase de mai multe ori la tron, la 6 iunie 1930 Carol a revenit în tară si, după două zile de negocieri, a fost proclamat rege. A exilat-o pe Elena, regina-mamă, si-a creat o camarilă din oameni perfizi, lacomi si angrenati în scandaluri de coruptie. Din 10 februarie 1938 nu s-a mai multumit doar cu manipularea partidelor politice si a instaurat un regim politic autoritar, în care a preluat direct conducerea vietii politice în locul tuturor partidelor politice înfiintând „Frontul Renasterii Nationale” condus de el, a decretat o nouă Constitutie si altă organizare administrativ-teritorială împărtind tara în 10 tinuturi, a renuntat la garantiile Frantei si Angliei în păstrarea granitelor, a încheiat tratate oneroase cu Germania Hitleristă, care nu l-au ferit de ceea ce era mai rău, dezmembrarea tării prin invazia trupelor sovietice la 26-28 iunie 1940 în Basarabia si răpirea Transilvaniei de Ungaria Horthistă prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940, urmate de pierderea Cadrilaterului în septembrie, acest dezastru fiind expresia Pactului Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 între URSS, mare putere de extremă stângă, si Germania, mare putere de extremă dreaptă.
La 6 septembrie 1940 a abdicat în favoarea fiului său, Mihai, dar întreaga putere revenea generalului Ion Antonescu, ce avea să devină curând „conducătorul statului”. A părăsit tara în goana unei garnituri de tren încărcată cu valori de artă si a ropotelor... de focuri trase de legionari, care l-au urmărit până la granită.
Mihai I (20 iulie 1927 - 8 iunie 1930, 6 septembrie 1940 - 30 decembrie 1947), strănepot al reginei Victoria si văr al III-lea cu regina Elisabeta a II-a din Anglia, Mare Voievod de Alba Iulia si, din 1941, maresal al României.
A rămas în istorie prin organizarea actiunii de arestare a generalului Ion Antonescu la 23 august 1944, prin eforturile de a se fi opus, inclusiv printr-o grevă regală, guvernelor de orientare sovietică din perioada 1945-1947 si de instaurare a regimului politic de sorginte sovietică, sfârsind prin a fi fost silit să abdice, la 30 decembrie 1947.






Prof. Ion R. Popa    12/30/2012


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian