Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Propuneri pentru vacanta de iarna : Costa Rica

Am intalnit Costa Rica inainte de a pune piciorul pe pamantul ei.
Am intalnit-o la aeroport, in Toronto, in fata ghiseelor lui WestJet. Era zborul lor inaugural pe ruta aceasta si totul era impodobit cu steagurile Costaricane, cu girlande si flori tropicale plus un grup de dansatoare care-si unduiau trupurile in ritmuri de salsa, rumba si samba.
Dup ce am dat cuferele, festivitatea a continuat la poarta de imbarcatre unde consulul Costarican, un mai mare de la WestJet si directorul aeroportului ne-au vorbit despre bucuria lor la inaugurarrea cursei intre Toronto si Liberia, Costa Rica.

Noi calatorii ne-am bucurat cel putin la fel de mult ca si autoritatile, bucurie intregita de faptul ca fiecare dintre noi a primit o punga cu cadouri – sepci, pixuri, brelocuri, etc.
Dupa cinci ore de zbor am aterizat in Liberia, capital provinciei Guanacaste, provincie care se intinde in partea de Nord/Vest avand ca margine vestica Pacificul.
Aeroportul este nou, cochet si primitor. La iesirea din el ne asteapta Calin* cu un zambet larg si un “Bine ati venit” pronuntat fara pic de accent. Ne imbarca in masina lui si porneste spre Ocotal. Soseaua trece prin localitati cu case curate, ascunse in verdele pomilor din jur, pomi care multi poarta flori viu colorate.

Marinarii lui Cristofor Columb au numit tara asta “coasta bogata” uitandu-se la bratarile si pandantivele aurii ale bastinasilor dar cred ca numele se potriveste bine uitandu-ne la bogatia vegetatiei din jur.
Ne oprim la un complex commercial de unde urmand sfatul lui Calin ne aprovizionam printere altele cu muschi de vaca care, zice el, concureaza cu faimoasa carne argentiniana.
Vom recunoaste mai tarziu ca a avut dreptate. Ajunsi in Playa del Coco, o statiune pe mal de ocean unde localnicii duc viata lor normala acceptand si bucurandu-se de invazia turistilor care inzecesc numarul vietuitorilor permanenti.
Dupa inca 5 km santem in Ocotal, la vila lui Calin unde vom sta doua saptamani. Vila, alba si cocheta sta infipta in verdele unui deal de pe care Pacificul se vede ca intr-o carte postala ilustrata.
Printre musafiri se afla un cuplu din New York care sant in a doua saptamana si care ne indeamna sa ne ducem la baile termale de la vulcanul din parcul national Rincon de la Vieja.
Costa Rica are un numar de 6 vulcani activi si 61 dormanti sau stinsi. Cel mai cunoscut si vizitat este Arenal, care a fost activ pana in 1910. Multi din vulcani, numiti “caldera” au lacuri in craterele lor. Alti vulcani, care merita sa fie vizitati sint: Poas, Irazu, Tenorio, Turrialba si Ricon de la Vieja.
Mari suprafete de teren in jurul acestor vulcani constitue parcuri nationale.
Costa Rica este printre tarile cu o ferma politica de protejare si conservare a mediului. Parcurile nationale cuprind peste 25% din teritoriu.

Un alt musafir aici la vila ‘El sueno de Ocotal’ (visul de Ocotal) este Dan, venit din Sibiu pentru o luna si care are déjŕ o vechime de doua saptamani. El se ofera sa fie ghid sa ne arate o scurtatura, o alee prin padure, pe care ajungem la ocean in cateva minute.
Intalnirea cu tarmul Pacificului este o mare surpriza – nisipul este negru. Provenit din macinarea lavei vulcanice, arata ca o pilitura de fier. Parca-mi este teama sa-l calc. M-am adaptat repede si la urmatoarele veniri pe plaje aveam o bucurie deosebita sa calc pe firimiturile de centru de pamant. Traiam parca drumul lor fara ca mileniile scurse sa le simt in incheieturi. Multe dimineti vom ajunge pe plaja aceasta cu lume putina si cu un ocean linistit care parca vrea sa ne convinga ca-si merita numele – Pacific.

Diminetile incepeau insa mult inainte de ajungerea pe plaje. Incepeau la primele raze de soare, cu cantec de pasari care pe langa muzica faceau si balet incercadu-si piruetele pe langa nucile de cocos. Am cunoscut mai bine pe Blue Jays care cu indrazneala venueu sa se infrupte din farfuriile noastre pline cu fructe tropicale, fructe cu care ei erau mai familiari decat noi . Maimutele erau insa mai retrase zbenguindu-se si chicotind in pomii de pe langa vila. Din cand in cand, un maimutoi mai mare incerca cred sa-si tempereze plozii ragnind la ei din adicul plaminilor. Cei mici nu prea-l ascultau. Si la ei ca si la noi.
Seara vine insa repede si brusc. Pe la cinci si jumatate incepea amurgul iar la sase era déjŕ bezna. Timp de incins gratarul, si savurat gustul si aroma romului adus legal si ieftin din tara vecina, Nicaragua. Excursia de o zi cu autocarul, in Nicaragua este foarte populara, oferind vizitarea orasului Granada, vulcanul Massaya si plimbarea pe lacul cu Nicaragua.
Dar, hai sa stam in Costa Rica.

Am inchiriat o masina si am inceput deplasarile in zona. Primul obiectiv, parcul national Rincon de la Vieja. La parcare era indicatia de a lasa masina cu botul spre iesire, ca in caz de alarma sa poti accelera spre zona sigura. Asta ne-a facut ca la admiratzia vulcanului sa adaugam si bucuria ca este stins Ne-am dus la baile termale unde ne-am uns cu noroi vulcanic si ne-am scaldat in apa fierbinte venita din adincuri, colectata in niste bazine sapate in stanca. Apoi ne-am limpezit in apa rece a lui Rio Negro fiindu-ne clar dece a fost botezat asa.
In parc potzi sa fii “sabanero” ( cowboy) pentru o zi calarind caii si mulgand vacile, potzi sa faci un “canopy tur” fiind un Tarzan modern zburand peste jungla agatzat de liana de otel.
Nu se pot face toate intr-o zi. Am plecat spre casa si in drum ne-am oprit la un ‘Soda’ – restaurant popular, si am verificat daca supa de “mariscos” (fructe de mare) isi merita faima. Si-o merita.
Intr-o alta zi am bantuit cateva plaje: Flamingo, Tamarindo, Marbella, Hermosa si cea de la resortul de cinci stele Riu Guanacaste. Toate intinse, linistite parca imbiindu-te sa nu foloseti cearceaf sau scaun si sa te intinzi direct pe nisip. Mi-a placut mai mult Tamarindo, pentru lugimea ei si poate pentru oraselul animat care o margineste.
Dupa aceasta ne-am pus ca obiectiv portul Puntarenas. Din Ocotal am traversat peninsula de Nicoya si dupa aproximativ 120km am ajuns la feribotul care ne-a traversat golful de Nicoya debarcandu-ne in Puntarenas. Orasul, unul din porturile principale ale tarii, se intinde pe o limba de nisip de peste 8km, avand pe partea de ocean faimosul Paseo de la Turist, faleza pe care turistii si localnicii o coloreaza seara de seara in plimbarea lor intre Pacific si nenumaratele baruri, cafenele si discoteci. Orasul merita explorat pentru multele lui cladiri deosebite, viu colorate, cu arhitectura specifica locului.
Nu avem prea multa vreme pana la feribotul de intoarcere asa ca alergam sa ne inchinam in Catedrala Nuestra Segnora del Carmen. Costruita in 1902 in stil clasic Gotic este numita de localnici Biserica de Piatra. Numele vine de la materialul folosit la constructive dar reprezinta si un omagiu robustetei constructiei care nu a fost afectata de puternicele cutremure de pamant care au scuturat orasul de-alungul anilor. In anul 2004 a fost declarata monument istoric si de arhitectura.
Mai avem trei zile.

In urmatoarea zi am vizitat orasul Filadelfia, capita administrativa a zonei, faimos pentru parcul central care gazdueste Iguane de marimi deosebite. Sant impresionante si le privesc parca cu teama. Cred ca trebuie sa fie urmasii balaurilor din basmele copilariei..
In alta zi am luat autubuzul si ne-am dus in Liberia. Este o placere sa circuli cu aceste autobuze – elegante, curate si ieftine. Suplimentar prin feresterele lor largi esti in tribuna la defilarea plantatziilor de trestie de zahar, a cirezilor de vite, a impunatorilor copaci numitzi Guanacaste.
Guanacaste este si numele provinciei a carei capital este Liberia. Orasul mai pastreaza inca atmosfera coloniala. Piata mare, care marcheaza centrul commercial al orasului, este dominata de Catedrala Inmaculata Conception, o constructive moderna cu care locuitorii orasului se mandresc iar turistii cauta unghiuul cel mai bun pentru o fotografie de exceptie.

Si uita asa am ajuns sa ne gadim la pregatirea de plecare.
Nu inainte de a avea o zi de toata frumusetea, fiind musafirii constantenilor Valerie si Ferit**, pe velierul lor – Hunter Legend. Bucuria de a brazda undele Pacificului a fost intregita de pescuirea unor exemplare de record, de pus gratarul pentru pregatirea pranzului pe o plaje pustie si mai ales de atmosfera sarbatoreasca a intregii aventuri.
Din pacate trebuie sa ne luam zborul.
Am vazut o parte din minunata Costa Rica. Vom reveni cu siguranta in coltul acesta de lume, atat pentru frumusetea tarii dar si pentru a reintalnii noii nostril prieteni Valerie, Ferit si Calin.

*Calin Ionescu este propietarul vilei El Sueno de Ocotal care ofera de inchiriat studiouri cu sau fara regim de B&B. Tel: +(506) 2670-0945 ; Email: info@elsuenodeocotal.com;
www.vilaelsuenodeocotal

**Valerie si Ferit sant propietarii minunatului velier ‘Hunter Legend’ si ofera diferite croaziere
In golful Papagayo – Playa Hermosa. Tel. +(506) 2670-1415









Victor Mirea    12/15/2012


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian