Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


“Optimismul bacovian” de Angela Monica Jucan

- Pentru că punctul terminus înseamnă un nou început

Se spune despre Bacovia că este un poet trist, că versurile sale sunt deprimante. Si totusi, Bacovia este poetul unei imense vitalităti. În sprijinul acestei idei vine si cartea Angelei Monica Jucan, intitulată "Optimismul bacovian", apărută la Casa de editură Dokia, Cluj-Napoca, în 1999. „Tocmai pentru că este simbolist pur, la Bacovia „plouă, plouă, plouă”, dar mohoreala este numai un aspect exterior. Esenta ploii stă – stie oricine – în puterea ei fertilizatoare. Când ti se pare că Bacovia stă să moară de plictis în poeziile lui „ploioase”, el vorbeste, în realitate, de cea mai mare potentialitate de viată masiv comasată în câteva versuri. Optimismul numai nu explodează de sub simbol”, spune autoarea.

Sapte poeme

În “Optimismul bacovian”, Angela Monica Jucan analizează sapte din cele mai cunoscute poezii ale lui Bacovia („Plumb”, „Lacustră”, „Amurg violet”, „Decembre”, „Negru”, „Rar”, „Tablou de iarnă”), într-o interpretare exclusiv a volumului „Plumb”, si trei din cele mai frecvente simboluri cultivate de el (ftizia, clavirul, culoarea gri).

Poemele „Plumb” si „Lacustră” sunt emblematice pentru creatia bacoviană. Angela Monica Jucan se referă la Bacovia ca la un simbolist a cărui poezie poartă în sine „permanenta, echilibrul, pacea... Îl preocupă pe Bacovia, indiferent cum si cât s-ar exterioriza, ponderabilitatea, în felul ei, maternă, a plumbului”. În acceptiunea autoarei, „Lacustră” nu aduce un sentiment nelinistitor, dimpotrivă, trimite la ideea de adăpost, ce semnifică încredere.

Gri si violet

Ftizia - una din temele favorite ale lui Bacovia, care, afirmă Angela Monica Jucan, „din punct de vedere poetic... nu are valoare în sine, ci doar prin capacitatea nebănuit de largă, de a sugera, a acestei boli „fără sperantă” - contribuie pe alt plan, la ideea de moarte, de cadavru „coborând spre odihnă si re-facere în tărână”, din „Plumb”. Existenta cotidiană (de fiecare zi, obisnuită) este la Bacovia un pustiu lăuntric, care anticipeaza sfârsitul, ca de exemplu, în poemul „Gri”.

Însă fie că este vorba de clavirul la care cineva interpretează o melodie „înceată si monotonă, lipsită de orice agresivitate”, fie de culoarea gri, („Griul este spiritual, spre deosebire de violetul material”) ori de optimismul din poemul „Rar” („Optimismul derivă din puncte – punctele nu de suspensie, ci de suspans implicând asteptare care, evident, e aproape sinonimă cu încrederea”), autoarea ne reliefează un Bacovia a cărui poezie cântă prin excelentă, bucuria vietii.

Negru

Asemenea lui Baudelaire, Angela Monica Jucan este preocupată în cartea sa si de aspectul estetic al poeziei bacovine, de aceea, ne vorbeste de corespondente. Legăturile ce există între culori (gri-violet, muzică-descântec), au rolul să ne demonstreze că poetul este un artist ce stie să se folosească de muzicalitate si variate tonuri de culoare. Una dintre culorile preferate de Bacovia, abordată si de Angela Monica Jucan în “Optimismul bacovian”, este negru. În poezia "Negru" se găsesc alăturate sicrie metalice, flori carbonizate, vesminte funerare. Nu numai lumea materială este simbolizată la Bacovia prin negru, ci si lumea sentimentelor. În acest decor învăluit în negru, tristul Amor are penele carbonizate.

Si totusi, Angela Monica Jucan afirmă: „Bacovia îsi propune să scoată în evidentă prin amplificare impresia de negru, lăsând-o la libera perceptie a cititorului, dar o dilată până într-atât încât lumea îl crede pesimist. Cititorii văd doar punctul terminus, când, de fapt, acest punct coincide cu altul initial si poezia se încheie în „Negru, numai noian de negru” când tocmai urma „Să dea pământul din sine verdeată”...”

„Golul plin”

Noaptea, ploaia, golul, moartea, plânsul, nevroza, sentimentul de monotonie exasperantă, toate amintind de creatia lui E. A. Poe, Baudelaire si Verlaine, devin la Bacovia, în viziunea Angelei Monica Jucan, „golul plin”. Este probabil, „celălalt” unghi al simetriei””, asa cum spune chiar autoarea, pe care îl regăsim în simbol, la Paul Verlaine, în poemul „Apus de sori”: „Stranii întelesuri,/Curg din depărtări,/Parcă sori din zări/Coborâti la sesuri.”


Phoenix, Arizona





Octavian D. Curpas    11/7/2012


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian