Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


De vorbă cu rapsodul Ion Creteanu

Rapsodul popular ION CRETEANU din Craiova este originar din localitatea Voineasa judetul Olt, situată într-o zonă folclorică bogată, care, după cum spune, i-a “alimentat” cariera ulterioară de interpret de muzică românească autentică. Despre locul nasterii sale, lui ION CRETEANU îi place să spună astfel: “Dacă pui vârful compasului la Caracal si trasezi un cerc cu rază de 30 de kilometri obtii o suprafată imaginară în care trăiesc cei mai frumosi călusari din Dacia Felix. De acolo vin eu si cântecele mele. Si acum să explic ce înseamnă suprafata asta: Dobrunul, comună din judetul Olt, cu cei mai frumosi călusari din România; aici orice copil de 3–4 ani îti face câtiva pasi de călusar, indiferent că e fată sau băiat. Despre bătrâni, nu mai vorbim… În linie dreaptă, zece kilometri sunt până la Mănăstirea Brâncoveni. Foarte aproape de mine sunt vestitele tarafuri de la Morunglav si Iancu Jianu, vestitii lăutari Cinculesti, apoi cei de peste deal, din judetul Dolj - de la Viisoara, de la Teslui, de la Preajba “.

- De la ce vârstă ai început să cânti si dacă acesti primi pasi ca solist au avut legătură cu aceste tarafuri si cu aceste zone cu isvoare folclorice practic nelimitate?

- Am început să culeg folclor, în mod mai organizat, din clasa a noua de liceu. Eram elev la fostul Liceu Nicolae Bălcescu, actualul Liceu Carol I. As putea spune că, o vreme, am contemplat folclorul, după care nu am mai răbdat si am început să cânt, si mă refer la folclorul cules de mine. De altfel, cântece auzite de la altii am cântat de pe la 5 – 6 ani. Rodul muncii mele de culegător de folclor a început cu publicarea unor texte populare în revista liceului, care se numea “Licărirea”. Am urcat pentru prima oară pe scenă si am cântat în clasa I; piesa interpretată atunci a fost “Mierlita când e bolnavă”. Au urmat apoi spectacolele pe scena amfiteatrului liceului.
Prima competitie de gen la care am participat si am si câstigat ceva a fost un concurs pentru interpreti de muzică populară desfăsurat la Slatina. Eram în clasa a saptea. Multă vreme am cântat numai voce, mai târziu m-am ajutat cu acordeonul si, mult mai târziu, cu cobza. Cobza are o poveste anume: în anul I de facultate am fost la nunta unui coleg în satul Sopîrlita comuna Pîrscoveni judetul Olt, unde am cântat vocal, după care, un coleg mi-a zis să vin, peste două-trei zile, la Casa Studentilor unde, de asemenea, am cântat în fata câtorva asistenti; după ce m-a văzut cum cânt, Cornel Bălosu, care, pe atunci, era metodist la Casa Studentilor, actualmente lucrează la Sectia de Etnografie si Folclor din cadrul Muzeului Olteniei, peste câteva zile mi-a adus o cobză si mi-a si găsit un îndrumător, cunoscut sub numele de Nea Ion Tarzan. Păcat că Nea Ion Tarzan a murit repede, Dumnezeu să-l odihnească, după care am continuat pregătirea la familia Ghiocel din Tîrgu-Jiu si, fireste, ulterior, m-am perfectionat singur.

- În câte piese din albumul tău există si cobza?

- Cobza poate fi auzită în toate, doar că nu e asa evidentă. Dar pot spune că acest instrument miraculos, care este cobza, a devenit definitoriu pentru muzica mea.


- De ce rapsodul popular ION CRETEANU nu este văzut mai des prin spectacolele si emisiunile folclorice de la TV?

- Mai întâi că mie nu mi-a plăcut niciodată reclama agresivă, popularitatea fortată, pe care o practică multi dintre solistii de azi. Apoi că eu nu merg niciodată undeva dacă nu sunt invitat si nici nu sunt genul care să curtez toată ziua pe cei care organizează aceste spectacole si emisiuni televizate. Eu nu-mi propun să vin fortat si să plictisesc iubitorul de folclor adevărat. Poate că e mai bine să mă dorească decât să îi sufoc cu prezenta mea. Pe de altă parte, cred în valoarea pieselor mele si nu mă îndoiesc că acestea vor fi, în scurtă vreme, foarte cunoscute. Îmi zicea un moderator de televiziune la un moment dat că “trebuie să fiu mai comercial”, la care eu i-am răspuns că “mai comercial decât mine nu e nimeni, pentru că nu există vreun interpret din această zonă, în afară de mine, care să fie invitat în turnee la Teheran, în Iran, si în Italia, la Pescara, unde să câstige premii importante si unde muzica sa autentic românească este mai cunoscută ca în România”. Am perfectat pentru la anul un turneu în Sardinia, de 1 Mai, pe 11 iunie voi fi la Capodistia, în Slovenia, la Campionatele Mondiale de yahting, apoi voi fi din nou la Teheran, în calitate de invitat de onoare, si asa mai departe.

- Cum e cu spectacolul de la Teheran unde spuneai că spectatorii, în majoritate iranieni, s-au ridicat în picioare si au cântat împreună cu tine pe acordurile Baladei “Iancu Jianu”?

- Din circa 1000 de oameni câti erau în sală, doar zece întelegeau româneste, pentru că acestia zece făceau parte din personalul de la Ambasada României în Iran. Explicatia cred că este că publicul iranian a simtit fiorul cântecului adevărat, curat, profund. Îmi amintesc că, de când eram mic, ascultam la emisiunea “Atlas Folcloric” si, la un moment dat, m-am îndrăgostit de folclorul vietnamez si de cel din America de Sud, care mi s-a părut că e curat, e neîntinat. Poate că si stilul baladei “Iancu Jianu” aduce cu muzica orientală.

- Crezi că poti merge mai departe numai pe linia muzicii autentice românesti, există resurse folclorice pentru a “sustine” o carieră de solist creată pe această bază?

- Cum să nu existe, crezi că a secat isvorul creatiei populare românesti ? Părerea mea este că si de acum înainte, timp de mii de ani, forta de creatie populară românească nu se va atenua.

- Care au fost distinctiile cele mai importante pe care le-ai primit în domeniu?

- Am câstigat Premiul “Scutul Dacic” la Deva, în anul 1984, am câstigat Premiul I la Festivalul de folclor de la Băilesti în anul 1985, am obtinut premii la Vînju-Mare în 1984, la Giurgiu în 1985, la Calafat, la Festivalul “Cununa Rozelor” în 1986, unde juriul a apreciat acuratetea stilului meu si autenticitatea pieselor interpretate.

- Te consideri un om împlinit?

- Dacă reusesc să mai pun pe cel putin încă două albume cântecele autentice pe care le stiu, as fi un pic mai multumit. Să-mi dea Dumnezeu sănătate si să am răbdare să le si “coc”… Pentru că fiecare cântec are istoria lui, are, as putea spune, un capitol de carte, forma finală a unui cântec este rezultatul unei munci îndelungate de culegător de folclor, până a se alege “cristalul”. Sunt pieste pe care le cânt de douăzeci si ceva de ani, care au trecut prin mine, care fac parte din mine, si după ce am simtit că-mi plac si mie foarte mult, îndrăznesc să le redau celor de la care le-am luat, poporuolui român, pentru că sunt ale poporului român, nu ale mele. Eu nu mă consider un creator, ci doar un culegător si un interpret al folclorului pe care l-am cules, după ce l-am trecut prin sufletul meu, prin vocea mea, prin filtrul fiintei mele.

- Crezi că tendinta asta de occidentalizare a României si integrarea în Uniunea Europeană, începând cu 1 ianuarie 2007, după cum se preconizează, va fi benefică sau mai putin benefică folclorului românesc?

- Eu zic că, dacă avem o identitate în creatia traditională, aceata nu poate fi decât o “bilă albă”, un bastion de rezistentă. Noi putem spune că, uite, noi am dat omenirii pe Maria Tănase pe Maria Lătăretu, pe Gheorghe Zanfir, pe Dumitru Fărcasu, pe Tudor Gheorghe, si asa mai departe. Globalizarea nu va însemna, în nici un caz, pierderea identitătii nationale. Cred că ne vom încrâncena si, cu cât globalizarea va părea mai sufocantă, cu atât ne vom face "mai ai dracu’ “!…

- Ce noutăti discografice pregătesti?

- Lucrez acum la un nou album care se va intitula “Brâncovene Constantine”, a cărei aparitie am tot amânat-o, până când am avut parte de următorul miracol: în cursul acestui an 2005, am fost,de sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, la Mănăstirea Brâncoveni; am ajuns către seara, am luat apă sfintită si, la un moment dat, văd pe un stâlp, în incinta mănăstirii, Balada lui Brâncoveanu, scrisă… Nu se poate, de când o caut !… - mi-am zis. Am găsit foarte repede si o măicută care stia si partea muzicală a baladei. Astfel am completat acest album care, fără această baladă a lui Brâncoveanu, ar fi fost, după părerea mea, incomplet.

- În încheiere, îti spun, ca ascultător, că ar fi bine să faci mai mult pe linia promovării muzicii interpretate de tine în megaspectacolele folclorice live si în cele televizate, pentru că e păcat ca această muzică să nu ajungă la iubitorii de folclor autentic. Nu de alta dar, de cele mai multe ori, pe posturile de televiziune apar sâcâitor de des asa-zisi solisti de muzică populară care interpretează niste kitch-uri jenante, “făcături” care nu au nimic de-a face cu folclorul autentic românesc.

- Cred că voi acorda mai multă importantă, de acum înainte, si promovării muzicii pe care o interpretez, pentru că, asa cum spui tu, până la urmă, dacă această muzică nu ajunge la iubitorii de folclor adevărat, înseamnă că nu-si îndeplineste rolurile de păstrătoare de traditii si de perpetuare a identitătii nationale românesti.

Interviu realizat de
Emilian MIREA










Emilian Mirea    8/5/2012


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian