Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Smaranda Brăescu

Smaranda Brăescu (n. 21 mai 1897, loc. Hănțești, com. Buciumeni, jud. Covurlui – d. 2 februarie 1948, Cluj). Aviatoare, prima femeie parașutist din România. După ce a absolvit Școala Normal㠄Principesa Elisabeta” din București și cursurile de artă decorativă și ceramică ale Academiei de Arte Frumoase din București (1924–1929), s-a întors în comuna natală ca învățătoare. În vara anului 1928, fiind studentă la Arte, asistă la un miting aviatic și la câteva lansări cu parașuta și îl cunoaște pe inginerul instructor Heinecke. La invitația acestuia a plecat la Berlin pentru a urma cursuri de parașutism. Aici a executat primul său salt, simțindu-se, după cum afirma, „ca un copil căruia i-a reușit o ștrengărie”. Din acest moment, România a devenit cel de-al patrulea stat european, după Franța, Cehoslovacia și Elveția, cu o femeie parașutist brevetată. În țară a executat peste zece salturi cu parașuta, în următorii doi ani, cu mari peripeții: la Brașov, motorul avionului s-a oprit în momentul decolării, la Brăila a căzut în Dunăre, iar la Cluj și Satu Mare a aterizat în copaci. În 1929 și 1930 suferă două accidente în urma cărora a stat șase luni în spital. Restabilită, începe pregătirea asiduă, cu autorizarea Comandamentului Superior al Aviației și cu ajutorul Inspectoratului General al Aeronauticii, pentru doborârea recordului european și mondial la săritura cu parașuta. Astfel, la 2 octombrie 1931, trei echipaje au decolat de pe aerodromul din Pipera, avionul în care se găsea Smaranda Brăescu fiind pilotat de lt. Alexandru Papană. După 21 minute și 25 secunde de la lansare, de la o altitudine de 6 000 m, a aterizat la 28 km de Slobozia, stabilind recordul național absolut și recordul mondial la femei, omologat de Federația Aeronautică Internațională. Pentru această prestație este decorată cu ordinul „Virtutea Aeronautică”, clasa Crucea de Aur și se organizează în onoarea ei o recepție la Aeroclubul Român. Pentru a depăși recordul de 21 171 picioare (7 233 m), deținut de un american, pleacă în SUA și se antrenează la San Francisco, cu acordul Departamentului Apărării, în perioada 7–10 ianuarie 1932. Apoi realizează saltul la 19 mai 1932: avionul a atins altitudinea de 24 200 de picioare (7 400 m), de la care Smaranda Brăescu se lansează. Barograful a fost trimis la Washington National Aeronautic Association, care confirmă datele și o proclamă titulară a recordului mondial de coborâre cu parașuta. În 1934 urmează cursuri de pilotaj la școala Curtiss Weight din Valley Stream, New York, obținând brevetul de pilot civil. Devine astfel și prima femeie din Europa brevetată ca pilot al SUA. La 27 aprilie 1936, la bordul avionului personal, a traversat Munții Iugoslaviei, o zonă extrem de turbulentă. La 19 mai 1936, la patru ani de la obținerea recordului mondial, în premieră mondială a făcut un raid de 1 100 km, în linie dreaptă, deasupra Mării Mediterane, de la Roma la Tripoli. A zburat 6 ore și 10 minute până la Sorman (65 de km de Tripoli), unde a fost nevoită să aterizeze forțat. De la Tripoli s-a îndreptat spre Atena și de acolo, survolând Bulgaria, a aterizat la București. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost activă ca pilot în „Escadrila Alb㔠de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit (1941–1944) și apoi pe frontul de Vest (1944–1945), în cadrul escadrilei nr. 13, în Transilvania, Ungaria și Cehoslovacia. A fost decorată cu crucea „Regina Maria”, clasa III, în 1943. După schimbarea regimului și preluarea treptată a puterii de către comuniști, protestează împotriva falsificării alegerilor din noiembrie 1946, semnând, alături de alte personalități, un memoriu prezentat Comisiei Aliate de Control. Acesta ajunge în posesia delegației sovietice, iar Smaranda Brăescu este condamnată, în contumacie, la doi ani de închisoare, fiind acuzată că nu „a demascat” grupările opozante regimului comunist (Haiducii lui Avram Iancu, Mișcarea pentru Libertate și Sumanele Negre) și că a semnat, alături de alte 11 personalități, memoriul prin care dezvăluia falsificarea alegerilor. S-a ascuns, probabil, într-o mănăstire, sub numele de Maria Popescu. În acest timp s-a îmbolnăvit de cancer mamar și a fost internată pe ascuns la Clinica Universitară din Cluj, sub supravegherea profesorului doctor Iuliu Hațieganu și a conferențiarului Macovei.
Boala s-a dovedit necruțătoare. Nu se cunoaște cu certitudine locul unde a fost înmormântată, dar se presupune că rămăsitele s-ar găsi în Cimitirul Central din Cluj.


Fisa se regăseste în Enciclopedia personalitătilor feminine din România, coord. George Marcu, cuvânt înainte acad. Marius Sala, lucrare publicată de Editura Meronia, Bucuresti, 2012






George Marcu    6/8/2012


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian