Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Eugen Bădărău, fondatorul scolii românesti de fizica plasmei

Străzile au nume generice (Victoriei, Revolutiei), au nume de orase, au nume de tări, de pomi. Cele mai multe poartă numele unor oameni. De cele mai multe ori considerăm că între numele unor străzi apropiate nu există nicio legătură. Spre exemplu, în Timisoara sunt două străzi care poartă numele Remus si Zoe. Putini stiu că ele sunt legate de academicianul Remus Rădulet si de sotia acestuia, Zoe. În Bucuresti, două străzi perpendiculare poartă numele Eugen Bădărău si Constantin Miculescu. Oare este vreo legătură între cele două nume?

Studiile în inginerie si în fizică
Eugen Bădărău s-a născut la data de 19 septembrie 1887 în localitatea Foltesti- Ismail, judetul Galati. A urmat scoala primară în localitatea natală si liceul la Ismail. A sustinut examenul de bacalaureat în 1905 .Se simtea atras de inginerie asa că , în acelasi an, a plecat la Graz, în Austria si s-a înscris la Techniche Hochschule. A rămas aici până în 1907 si a urmat cursurile de inginerie timp de doi ani. Una dintre disciplinele audiate în această perioadă, fizica, l-a atras în mod deosebit mai ales prin partea sa teoretică si de aceea a decis să plece în Italia , la Pisa, unde fizica teoretică era bine cotată. Asadar, în perioada 1907- 1911 a studiat la Pisa, iar în 1911 obtine licenta în fizică. Continuă activitatea aici în calitate de doctorand , sub îndrumarea profesorului Angelo Battelli ocupându-se cu verificarea experimentală a formulei Clausius-Mossotti pentru aer si pentru alte amestecuri de gaze comprimate până la 300 atmosfere. Fizicianul italian Ottaviano-Fabrizio Mossotti a apublicat o carte în 1850 în care a analizat constantele dielectrice a două medii diferite, iar formula matematică a fost propusă de fizicianul german Rudolf Clausius în 1879 dar cu referire la indicele de refractie. În 1912 obtine titlul de doctor cu teza „Constanta dielectrică a gazelor si a amestecurilor de gaze”. În următorii doi ani , 1912-1914 a lucrat ca asistent la Universitatea din Pisa, în cadrul Institutului de Fizică experimentală. A continuat cercetările începute în cadrul tezei de doctorat studiind gazele comprimate până la 350 atmosfere.

Inventator al unui tip de inteferometru
Identifică o noi directii de cercetare în domeniul opticii si decide să plece în Rusia. Din 1914 a ocupat un post de asistent la Institutul de Fizică din Petrograd unde a lucrat sub coordonarea fizicianului rus Abram Fiodorovici Ioffe, de la Universitatea din Petrograd, devenit ulterior Leningrad. Acum, acest institut poartă numele profesorului Ioffe. Evenimentele istorice din 1917 îl prind în acest oras, dar Eugen Bădăru îsi continuă activitatea de cercetare devenind , în 1917, sef de sectie la Institutul de optică. Si-a axat cercetările asupra problemelor de optică studiind birefringenta corpurilor izotrope în câmp magnetic. Pentru determinarea indicilor de refractie ai gazelor a inventat un nou tip de interferometru pe care l-a prezentat , sub forma unei comunicări stiintifice, la primul Congres de Stiintă organizat la Petrograd în 1918. Pe baza rezultatelor cercetărilor efectuate obtine, în 1918 titlul de doctor docent si este numit profesor la Institutul Fototehnic Superior unde lucrează timp de aproape trei ani, până în 1921.

Profesor la universitătile din România.
În 1921 este solicitat să vină la Universitatea din Cernăuti . Mentionez că Universitatea din Cernăuti a fost înfiintată în 1875 si a fost multă vreme renumită în Austro-Ungaria, iar orasul Cernăuti din Bucovina de nord, situat pe malul Prutului , apartinea din nou României, după ce timp de 143 de ani, din 1775 până în 1918, apartinuse Imperiului Habsburgic.. Eugen Bădărău functionează aici ca profesor agregat apoi ca profesor titular la Catedra de fizică teoretică si experimentală. A condus laboratorul de fizică experimentală ,iar în perioada 1926-1928 chiar si Facultatea de Stiinte, în calitate de Decan. În cadrul laboratorului de fizică experimentală a initiat o nouă directie de cercetare axată pe fizica descărcărilor în gaze. De aceea este considerat fondatorul scolii românesti de fizica plasmei.
În 1934 se înfiintează la Universitatea din Bucuresti catedra de fizică corpusculară, iar Eugen Bădărău este chemat să conducă activitatea stiintifică a acestei catedre, care un an mai târziu, devine catedra de acustică, optică si fizică moleculară de care se ocupă până în 1962.
Directii de cercetare.
Cercetările efectuate de Eugen Bădărău au acoperit o gamă foarte largă de domenii ale fizicii, începând cu descărcările electrice în gaze si fizica plasmei , domeniu în care este considerat fondator al scolii românesti. A dat o explicatie originală mecanismului descărcărilor electrice luminiscente si a determinat coeficientul de ionizare în gaze mono- si poliatomice. A efectuat cercetări în domeniul opticii si spectroscopiei, inventând un nou tip de interferometru . A fost printre primii din lume care au doevedit experimental emisia electronică a metalelor bombardate cu ioni pozitivi. Spectaculoase au fost si cercetările din domeniul acusticii si ultraacusticii aplicate la combaterea poluării sonore, la controlul materialelor de constructie sau pentru stimularea germinatiei plantelor. La fel de spectaculoase au fost si aplicatiile descărcărilor în gaze pentru obtinerea de parfumuri. Iată ce spunea Eugen Bădărău despre aceste cercetări. „ Nu pot uita clipa în care din metan, în timpul cercetărilor noastre, a iesit formol, prin descărcare în scânteie. Am simtit cu totii un miros pătrunzător . Ne-am privit mirati. Să fie formol ? Să vedem ce zice analiza! La analiză am constatat că mirosul nu ne înselase: era într-adevăr formol. Formol – pornind de la gaz metan….Si dacă e să alunec pe pnta confidentelor, atunci trebuie să mărturisesc că în laboratoarele noastre s-au produs multe parfumuri exceptional de frumos mirositoare. Căci din gaz metan amestecat cu brom, prin descărcare electrică, am obtinut bromuri cu miros pe care cei mai mari parfumeuri l-ar fi invidiat… Poate că, cine stie când, fabricantii de parfumuri vor merge pe calea deschisă de noi.” Rezultatele obtinute au fost publicate în numeroase articole si comunicări stiintifice dar si în câteva cărti de referintă printre care Bazele acusticii moderne , apărută în 1952, Fizica descărcărilor în gaze, publicată de Editura Academiei Române în 1957, Gaze ionizate. Descărcări electrice în gaze, apărută la Editura tehnică în 1964.
Într-un interviu din 1967 spunea: „ Secretul marilor descoperiri constăîn muncă si spirit de observatie, combinate cu simt al perspectivei si inteligentei.”
Recunoastere.
S-a bucurat de multe dovezi de recunoastere, cea mai importantă fiind primirea, la data de 12 august 1948, ca membru titular al Academiei Române. Avea 61 de ani. La initiativa sa, a fost înfiintată în 1955, Comisia de acustică a Academiei fiind apoi si Presedintele acestei Comisii. În perioada 1949- 1956 a condus Sectia de optică si spectroscopie din cadrul Institutului de Fizică Atomică de la Măgurele, iar apoi , în intervalul 1956-1975 a fost Directorul Institutului de Fizică. Al Academiei.
Pentru activitatea sa a primit, în 1962 titlul de „ Om de stiintă emerit”, iar în în 1966, Ordinul „Meritul stiintific”.
Personalitate complexă, de o vastă cultură, a cântat la vioară într-un cvartet, a iubit literatura, în special romanul clasic în care Tolstoi si Dostoievski au ocupat un loc important. Poate si de aceea a fost Director tehnic al Radiodifuziunii Române în perioada 1940-1944.
O stradă din Bucuresti poartă numele său. Interesant de mentionat că aceasta porneste din strada Constantin Miculescu , cel pe care Eugen Bădărău la succedat ca profesor la Universitatea din Bucuresti. Continuitate în timp si spatiu!
Chiar si crezul său de viată îmbină stiinta cu frumosul :”Am dorit să-mi aduc contributia la realizarea visului întregii omeniri, o viată senină, frumoasă”
S-a stins din viată la data de 11 martie 1975 în Bucuresti..

http://gheorghe.manolea.ro








Gheorghe Manolea    4/8/2012


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian