Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Tablete pentru prieteni : Trăim mai mult

Nimeni nu contestă că, cel putin în lumea vestică, se trăieste mai mult si, în genere, mai bine, astfel încit s-a caculat că în cîtiva ani-15-20-media de vîrstă în aceasta parte a lumii va atinge o sută de ani.
Pe de alta parte fapte de observatie au relevat de mult timp ca sunt regiuni în lume unde în mod spontan oamenii trăiesc o viatză mai lungă, asa cum se vede în Japonia, unele regiuni din India or Pakistan -valea Humza de exemplu- de unde idea că o explicatie a acestei longevitati tine de factorii de mediu si eventual de alimentatie.

Analiza factorilor de mediu a arătat în aceste cazuri că populatiile din aceste regiuni trăiesc într-un climat fără excese de temperatură, cu o succesiune armonioasă a anotimpurilor, avînd o alimentatie mai mult vegetariana si moderată în privintza cărnii (peste sau pasăre); bauturile alcoolice erau practic necunoscute si tigările rareori consumate .

Din aceste constatări s-a tras concluzia că factorii de mediu si alimentatia sunt cei care conditionează longevitatea si s-au acuzat industrializarea, urbanizarea si polutia ca factori de mortalitate precoce, dîndu-se de exemplu că în Paris, în anul 1900, media de viatză era de numai 46 de ani ! Explicatia dată este că în urmă cu un secol, în una din tările cele mai civilizare si într-un oras sofisticat ca Parisul se trăia în mediu urbanistic poluat, cu o alimentatie excesivă, patologie variată excesivă si cu un comsum ridicat de băuturi alcoolice .Factul dominant si incrimanat deci era stilul si mediul de viatză.

Dar un studiu interesant si recent făcut la Albert Einstein Univ. în SUA a arătat că factorii care intervin în mecanismul longevitătii sunt mai diversificatzi; cercet,ătorii au alcătuit un lot de 500 de subiecti cu vîrste de aproape 100 de ani, de aceiasi etnicitate - evrei, ca să evite diferentza rasială- si au constatat că aproape 50% din ei aveau greutate mai mare decît media si au băut, mîncat si fumat fără restrictii în timpul vietii lor; aceasta i-a determinat să caute alti factori care întervin în longevitate si astfel au identificat căa la centenari partea din cromosom care se numeste telomer este mai mare decît la ne-centenari, că exista un factor genetic-CETP- care controleaza HDL (coloesterolul zis "bun") care atunci cînd actioneaza în exces deprimă HDL-ul si de asemenea existentza hormonului adiponectin care contribuie la farmacodinamia insulinei si protejeaza peretii vaselor de a fi lezati evitînd deci depunerea de colesterol în aceste leziuni ale vaselor.

Deci un "bun colesterol" în limite ridicate controlat de catre GETP si evitarea leziunilor endoteliilor vaselor contribuie la o longevitate bună deoarece ambele constitue conditii care joacă un rol determinant în cognitie si astfel evită aparitia dementei de tip Altzheimer; un medicament care ar inhiba excesul activitătii CETP-ului ar putea deci evita cresterea dementei (dee tip Altzheimer)în rîndul populatiei.

Rolul genelor în longevitate si în "well-beeing" al celor cu vîrste înaintate s-a observat si la insecte unde s-au identificat gene care au netă înfluentză în acest sens nu numai în faptul că trăiesc timp mai lung, dar îsi păstreaza si o mobilitate bună. În baza acestor notiuni, cercetatori în Boston au demonstrat că într-un grup larg de 500 de pacienti suferind de diabet tip1, care timp de 50 de ani cît au fost urmariti aveau sanse de a deceda prin complicatii cardio-vasculare sau renale si orbire, au supravietuit si datorită markerilor genetici care i-au protejat împotriva acestor probleme.

Reiese din tot ce se stie pînă acum că nutritia, stilul de viatză, prevenirea si tratarea la timp a diverselor afectiuni cardiovasculare si de metabolism (diabet , obezitate etc) sunt factori indispensabili care contribuie la prelungirea vietii, dar nu sunt suficienti; controlul genetic prin factori farmacodinamici reprezintă o altă armă în acest arsenal care îsi propune nu numai să prelungescă viatza omului, dar să o facă si demnă de a fi traită, în sensul de a-i mentine o bună conditie fizică si mentală; din nefericire, acest deziderat cere timp de cercetare si învestitii de sute de milioane.

Să traim mai mult, da; dar asa fel ca să nu regretăm că ajungem centenari, ci să fim constienti că traim această vîrstă si să ne bucurăm de ea !

Toronto/ Martie 2012





Dr. Dinu Dimitriu     3/4/2012


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian