Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Ajun de Crăciun cu Amza Pellea

Era în seara de ajun de Crăciun a anului 1982. Spectacolul cu Procesul de Suhovo Kobâlin, unde Amza Pelea juca rolul principal se terminase. În timp ce ne duceam la cabine i-am amintit lui Amza că-mi promisese un interviu.

- Vin-o la mine la cabină mai târziu să-l… săvârsim.
- Nu-ti e greu după spectacolul asta atât de tensionat la finalul căruia mori, l-am întrebat peste zece minute când am intrat la el în cabină?
- Oboseala nu e de acu. Vine de când ca un căpiet ce sunt mă aruncai în vârtejul ăsta al vietii si de atunci o tiu asa, puia gaia, ba cu filmu, ba cu teatru, ba cu nea Mărin ăsta a cărui umbră a început să mă urmărească si de care nu mai pot să scap. Io tot sper să-l pierd pe drum, dar el neam, cum spusei, după mine, scai asa că eu nu-mi doresc decât un concediu care să nu se mai termine…. Hai, întreabă-mă orice vrei. Nu mai sunt la vârsta să mai am secrete. Astă seară sunt liber, nu mai fac pe Mos Crăciun, ca deobicei, nevastă-mea si fiică-mea sunt plecate iar eu cum îti spusei sunt liber, liber.

- Cum fuse, na că o luai pe olteneste, la filmul Osânda?
- Nimerisi la punctu slab. La Osânda avusei de la cel de sus o osândă. Om în toată firea, îmi pierdui capu si mă-ndrăgosti de partenera mea din film si ca să nu mai fac contabilitate dublă, vorba lui Nea Iancu, plecai de acasă, că era măi băiete, ceva ce nu se există, ca să glumim…avea niste picioare care porneau direct din gât…si ca să nu mai pierdem timp cu întrebarea ce s-a mai întâmplat, îti mărturisesc, că fiind iarnă si frig, fata, îmi ceru un vizon. Ce să fac? Dădui din colt în colt, că să vezi, că o fi c-o pătii, ca să treacă iarna. Dar avusei ghinion de-o iarnă lungă si vrând, nevrând, fui obligat până la urmă să-i iau vizonu si trăirăm în pace si onor până-n iarna următoare când fuse neică iar o iarnă tare friguroasă si fata îmi mai ceru un vizon ca să aibă de schimb…Dar acu mă gândii: Bine, fac rost de bani, îi mai iau un vizon, dar ce mă fac dacă la anu vine o iarnă si mai friguroasă si o să mai vrea un vizon? Asa că m-am întors acasă cu coada-ntre picioare…

- Dar cum a fost la vânătoarea aia la care ai luat parte cu Ceausescu ?
- Băi frate fuse ceva de panopticum. Ceva ce n-am să mai văz: Iepuri sburând!!! Era cam asa: Se mergea pe o posfată, defrisată într-un grup cu Ceausescu-n frunte, după care veneau stabii si specialistii în vânătoare si la urmă ăstia mai amărâti ca mine. Din dreapta si din stânga sburau păsări în care trăgea întâi iel si după aia ăilalti la indicatia sefilor cinegetici. Noi, ăstia de la urmă, auzeam indicatiile de pe margini: ”Băgati fazanii, dati drumu la portânichi, băgati ratele sălbatice…si păsările sburau si din dreapta si din stânga. La un moment dat auzii: băgati iepuri ! Si atunci, neică, văzui iepuri sburând. Săracii, ăia care aruncau păsările încurcaseră borcanele
- Întreabă-mă mai departe, nu te uita că-s obosit, dar nu dormii toată noaptea, si fuse o noapte neagră măi frate…neagrăăă, ca-n aia mamei si pe deasupra se-ntâmplă să pice pe capul meu niste rude de la Băilesti. Aflaseră că mă mutasem într-o casă cu multe odăi si…hop si ei, chipurile că li se făcuseră dor de mine si mă tinură cu povesti de ale lor până dimineata. Până dimineata mă tinură cu povesti până mă ametiră…Unu din ăstia de veniră îi zice Gheorghe a lu Dămijeană si ie văr de frate cu Dumitru Toi de-o tâne pe Gherghita lu Stan a lu Vadră, nepotu lu Stăncel a lu Căldare, de-i zice lumea Fluerici si-l cunună pe nas Pantelică a lu Marin Juvete, ăsta de-l luai ca model pentru drăciile astea ce le fac la televizor…Ei si Gheorghe ăsta a lu Dămijeană, fiind responsabil la Bufet, chefuind, băgase mâna pân la cot în banii statului, si-l apucă deodată frica si venii să se lămurească la o gâcitoare vestită de prin Dămăroaia, care-si spunea Afrodita Ofelia Galiturci, desi ea se numea Safta Covete, ca să-i ghicească ce-l asteaptă. Si nu veni singur. Îl luă cu el si pe vără-su, Gigel de la Craiova, de ie frate cu Georgeta a lu Misu Avocatu, si pe Dumitrică a lu Trifoi de o tâne pe a lu Ciuciu Stan a lu Stirbu, cu care e văr de frat cu cuscra mân-sa cu a lu Dumitru Pătâtu care a tânut-o pi a lu Cocosel, de ie vară cu Veta lu Marin Juvete, ăsta, de-l luai eu, cum îti spusei ca model, si ie văr de frate cu alu Ciuciulete, de-o tâne pi a lu Conovăt, care ie frate de soră cu Tache Pecingine de-i zice lumea Vitriol iar măsa Otravă. Ei si gâcitoarea asta îi zâsă să nu dea pe acasă vreo trei zile si plecă omu fericit. Dar unde să se ducă? Au vrut mai întâi să-l calce pe unul Dumitrică a lu Spânu, care făcuse armata la călărasi cu schimbu cu Stănică a lu Spânzuratu care stă cu fie-sa în Balta Albă si ie măritată cu unul a lu Giubegea care lucrase la administratia financiară, dar acum se pensionase, dar nu-l găsiră acasă că taman atunci, adică cum ar veni ieri, plecaseră la Băilesti la nunta lu Marin Ciupitu cu Marita lu Porunghelu, fata a lu Petrică a lu Stănoagă si a Ioanei lu Căcărează, asa că se gândiră să vină la mine…

- Nu te supăra, nu cumva ai uitat pe cineva din satul ăla?
- Sigur că da, mă cârlanule, îi uitai pă multi..Mai întâi bărbatii, cum ar fi Gheorghe a lu Zmucitu, Dumitru a lu Căpistere, Mărin Găliceanu, Tănăsică a lu Colan a lu Miron, Ion a lu Zbangă, Stan a lu Plămădeală, Dumitru lu Tătoiu, Gogu a lu Vârlan, Costel a lu Gogu lu Neacă, Fănică a lu Majuru, apoi Popa Vârlan de-i iesi numele de Soni, după care ar mai fi a lu Cocosel care sunt trei: Radu, Ion si Vasile, apoi trebuie săi punem la socoteală pe Florică a lu Tăgălan, pe Sile a lu Măcelaru, pe Bobică a lu Mazăre, pe Petrică a lu Stănoagă, pe Gogu Tămâie, pe Petrică a lu Mercea, ca stătu o vreme la Cărbunesti si uitai să-l pomenesc la catastif pe Radu a lu Zbangă si pe Saiche a lu Smucitu…

- Pe ăstia i-ai mai pomenit, l-am întrerupt eu oprind reportofonul
- Nu copchilu lu neica, esti în gresală. Dă drumu la reportofon. L-am pomenit pe a lu Zbangă si pe Gheorghe a lu Smucitu, or în sâtuatia asta pe care ti-o pomenii, Smucitu avu doi fii: pe Gheorghe, pe care vi-l spusei mai înainte si pe Saiche de care vorbii acu, iar cu Zbangă ăsta situatia e complicată rău de tot. Da rău de tot. Zbangă ăsta avu cu Floarea a lu Clont trei fii: Ion, Stan si Vasile, dar dracu stie de ce o părăsii si se-ncurcă cu Catarita a lu Fusui, cu care nu se mai însură si cu care avu alti trei copchii, că asa e la sat iarna, fute lumea pe rupte nu se joacă. Si copchiilor ăstora lumea le zicea tot a lu Zbangă, că trăiau tot în grădina lui, iar Zbangă ăsta să stii a fost nebun mare la viata lui…Nu-ti spusei? Cum dracu se-ntâmplă? Zbangă ăsta e ăla care-si bătu nevasta, c-a mâncat porcu cătaua, care mâncase gâsca si-a vrut să omoare cătaua, da n-a mai apucat, că n-a mai avut grijă muierea si atunci el bătu nevasta care plecă si el o tâne acu pe a doua, că aia cu porcu s-a măritat cu altu…N-ai aflat? Acu o să iau la rând femeile, că nu le uitai. Ele ar fi Ioana a lu Florea a lu Cătană, Dumitrita lu Curmei, Catarita lu Pătrunjel, Dominica a lu văru Stan, Dada Floarea a lu Cocosel, nasa Reta a lu nasu Pantelică, Stana lu Cal Alb, Stana lu Pecingine, aia care după ce si-a cumpărat pantofi cu tocuri nalte, i-a rămas numele de Stana Toace, Mitra a lu Solomon, aia care ducându-se odată la doctor si ăsta întrebând-o unde o doare, ea arătatat cu mâna într-un anumit loc rusinos după mintea ei.
- Adică mitra, a specificat medicul - Nu, Mitra sunt eu, pe mine mă doare piz..., l-a contrazis femeia

Se făcuse târziu. Cabina si holul din fata cabinei. se umpluseră de colegi si tehnicieni care în loc să plece acasă se adunaseră ca la urs si-l ascultau…Cunosteam tot ce debita, îl mai auzisem si cu alte ocazii, dar ce mai conta. Era fascinantă, scânteietoare relatia dintre el si noi cei cel ascultasem…
Oamenii se dezbrăcaseră, îsi aduseseră scaune, iar alti se asezaseră pur si simplu pe jos, iar el a vorbit, a povestit cum l-au uitat pe câmpul de bătălie în costum de Mihai Viteazu si a fost obligat să meargă trei km. pe jos până la primul sat si ce necazuri a avut cu cenzorii care l-au acuzat că într-o emisiune de televiziune în loc de Leana din capul satului ar fi spus Leana din capul Statului si multe altele, câte-n lună si-n stele, iar în final a deschis sticla de sampanie, a turnat în paharele găsite la întâmplare prin cabină si după ce am dat pe gât lichidul gălbui si spumos toti am fredonat în cor câtecul coplăriei noastre: ”Mos Crăciun cu plete dalbe / a sosit de prin nămeti /Si ne-a duce daruri multe / pentru fete si băieti / Mos Crăciun, Mos Crăciun.











Candid Stoica    1/4/2012


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian