Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Mirare de oltean, sub Bra(n)dul de Crăciun

Mirare de oltean,
sub Bra(n)dul de CRACIUN…
Reactie lirică la epistola primită, de peste Ocean, de la Dl Prof. Dr. Marian BARBU

Ole-leeee, muică,
pe ce brate mondo Puică
s-o culca, fără de tuica,
Dom Profesor zicând: nu-i ca
Acasă, în sat Milesti,
Unde simti că-n veci trăiesti
Ca-n conace boieresti…

Si te muscă dada Zuica
Care n-are rima-n …uica,
Ba o are chiar în Guica,
Dar uitai de Zaharia
Si de una Constandina
Care-nvolburează tina,
Stancu al lui Zaharia
Cu Uruma (Anania ?)
Si acea fată tătară
Care totdeauna ară
În septembre douăsnouă
Când e Luna-n dungă nouă
Si-ntreabă de Fundoianu
Plecat, hăt, cu caloianu
Ca să înnoiască anu
- apostrof în buzunar
că io n-am habar-amnar
nici de Tzara zis Tristan
ce-o iubea pe Ducipal
nu pe fina, ci pe Dada
din care se născu Gaga
a lui Lady de din Londra
căreia-i mâncară ciorba
Salvador Daly, Voronca
făcând tronc si tronca-tronca
cu Patmos si vechiul fum
din Insula, rug sau drum ?,
Voronca Ilarie
cel fără malarie
trăgând din avarie
sirenele alarmante
pentru ibovnici, amante,
dandy-n roz si diamante…

Din-din-din si iarăsi dong,
ajungem si în Hong Kong,
Kyoto, Seul, Chicago
pen că nu tipă c-a go
nit-o din rai în gios
să nu mai roadă la os,
ci doar, dragă, la Olguta
care se dă huta-huta
când cu Vadim, când cu G. Oană
cărora le cade-n poală
ca fasolea, tust !, în oală
băgându-i din boală-n boală:
Doamne, ce idei le scoală
pân la candidul Urmuz
ce are decât un muz
din muzeu, poate din muză
care cică-i mai confuză
decat fata lui Ionesco
care, neică, nici că ne sco
ală la primăvară
galbin ca turta de ceară…

Asadar, deci si nu numai
să cântăm si de-Ntâi Mai
si arminden pe vătrai…

Alelei, lei si femei,
ce-mi zburati ca niste zmei,
unde-mi este pelicanul
frate bun cu pehlivanul
ce o scoate pe babita
la raport cu
Rappaport
direct sub foaia de cort…

Ea scânceste: Mita-mita,
mi s-a cam topit halvita
că fusei cam lacomă
si-o băgai în comină,
mă făcui de pomină,
în comă si în cormană
s-o feresc de ger si mană…

LA MULTI ANI ! Să ne trăiti
întru multi ani fericiti !

Să ne vedem sănătosi
cu Picasso în galosi,
în adidashi ,,Tristan Tzara”
căruia-i vopseste nara
unul zis Marin Sorescu
văr cu Shakespereoescu (Seik Spirioescu)
cu Eschil, Dante si Goethe
(care-n rusă-i scris chiar Ghete)
cei ce nu se dau la ghete,

ci numai la dalbe ghetre
fără zaruri, fără pietre
la rinichi ori la sezută
că rămâne iapa mută,
calul nechează-n buiestru
iar Dom armăsar Silvestru
cade rău si i se frânge
- din bitterul suedez -
Canalul de la Suez…

Plânge, plânge, vai, cum plânge
cu lacrimi de foc si sânge,
violet vede în fată
si-o cărută cu paiată -
că le-a mâncat Duca Vodă
atunci când era la modă
să lasi pruncii fără lapte,
să numeri din sapte-n sapte
si să-l chemi pe K.k. Mitru
să ordone din pupitru:
Nu mai trageti ! că pe toate
manuscrisele-nflorate
le iau eu, ne dăm pe coate,
pe role, pe sanie
în ziua cea stranie
ce vine-n două mii doispe
la chindie si la spe
raclul din Casablanca
Montreal si Cassianka,
Nina, sparga, lindianca,
Toma Alimos, Bianca,
Manea, slutul si-artăgosul,
care suieră suriul
prin tufisul Onoriu,
făcând pe becallibossul
să plângă ca albinosul:
Stolo, Stolo, cum murisi
în ajun de alunis ???

Alunis si AluNelu,
Mai că-mi stă pe loc spârnelul…

Di, di-diii si tot pe loc
că ne iau mândrele foc
si Traiana face poc
din inimă si din folk,
vâlvătăi în Târg de floci
unde lâna nu mai poci
nici să vinzi si nici să perii
că pe bidivii îi sperii
si deodată îti zic: GATA !

A pus gura Guragata,
Marcela de la Moldova,
Cântăreata cea cu slova
Scrisă de haiduc Tunsoiu
Pentru nea Costică Toiu,
Verescan cu Andritoiu…

Punem punct: La revedere,
să ne vedem cu plăcere !…


&&&&&&&&&&&&&&&


Cioburi
din numărul de aur…

19 incantatii/ măsti antimetafizice,
în umbra Coloanei cerului - Coloana fără sfârsit a lui BRÂNCUSI,
în ai cărei muguri romboidali rodeste,
în unghi de 36 de grade,
curcubeul luminii verticale

I.

CRĂCIUN tainic, brad frumos,
drag mi-i omul luminos,
dragu-mi-i din vale-n deal
pe-al fulgerului Ducipal,

dragu-mi-i din deal în vale
codrule, Măriei Tale,
să mă-nchin din noapte-n zori
cu mândra de subtiori,

să mă-nchin din zori în noapte
cu ielele-n 77
de lăcate ferecate
în stele îngemănate

si-n văpăi de Căi de Lapte
totem tainic din răboj
să soptească-n flori de boj,
de isop si busuioc

bătând Timpul tot pe loc,
tot pe loc, pe loc, pe loc
să răsară siminoc,
Soarelui să îi dăm foc,

focul sacru-al dacilor
din genunea macilor…


II.

Cantemire, Cantemire,
Vesniciei tu-i esti mire…

Neculai Spătar Milescu,
Tu semeni în Eminescu
Armonii, muzici de sfere,
Lăptisor de matcă, miere,
Absolut, ritmuri, tăcere,

În cuibar rotit de cergi
Tai Olimpul din Bucegi
Si îl muti în tuaregi –

Dacii nostri din pustie
Păzind raiul de sub glie,
Scriind cu luceferi teferi
Dorurile în nenuferi…

III.

…iar în brânca lui Brâncusi
răsădesti labe de ursi
care strâng istoria
precum Stefan gloria,
mormâind: Acusi-acusi
scap de tătari si de rusi…

Ci nu ne lăsăm sedusi
decât de esenta primă
- fantă cosmică, nu crimă -
din obârsii, reci izvoare
unde infinitul doare
si tâsneste în nadir
sângerându-l trandafir…

IV.

…Cu săgeata în zenit,
numărul magic de aur
înfrăteste lemn trăsnit
cu surâzătorul laur…

V.
…Pe o coastă-n infinit
- coasta Noului Adam,
izgonit pe macadam –
cercuri bat, dar nici un nit

în marama lui Selene
cu păuni visând alene…
Lira tracă-a lui Orfeu
picură instantaneu

sonuri molcome si jar,
nuntiri cosmice, pahar
răsturnat în clopot straniu
cu ochi hulpav de uraniu,

topire-n doina celestă
Dochiei cojoc ori vestă,
ciocârlie răsturnată
la capăt de curcubeu

unde doar zânele beu
Soarele lichid si-ndată
vin sabine la furat
de călus înaripat…


VI.

Vai, vai, vai, vătaf de taină
jocul nu e doar o haină
de purpură si de foc,
furi mireasa, lasi în loc

al nuntirii praf de stele
dedesubt plete de iele,
tânguire în zadar
pentru cel născut în har,

botezat întru lumină
din tărâmul fără vină…


VII.

Mugurii-nceputului
nu dau vamă lutului,
păsări stranii cântă-n Lună,
fără-a rumpe-a vremii strună…


VIII.

Sceptru, aripă, elice
scânteiază-n Berenice,
cade frunza în Centaur
năruind Timpul de aur,

năpârleste-un Minotaur,
se preface în Tezeu…
Doamne, cât este de greu
să vezi firul Ariadnei

luminând calea-tezaur
fără soare, fără plaur,
calea unică-napoi,
Golgotă de Unu-n Doi,

apoi Trei, Triada Sfântă
care ne binecuvântă
si ne dă drumul în lume –
roibi neînfricati de spume…


IX.

Baltag, toiag, Arhimede,
pe nisip cine mai vede
triunghiul de alabastru
ucis de-un soldat jugastru…

Tesla, Coandă, Traian Vuia -
de ce nimenea nu-i ia
de guler ? ...Matila Ghyka
surâzând îsi plimbă chica

printre galaxii scălâmbe
scufundate-n praf si-n trâmbe
de Pleiade-n despletire
ispitind cel dintâi mire…


X.

…Sub ochiul de dinozaur,
Ofelia moare-n maur
ce-si făcu doar datoria
dictată de-alegoria
nastere, botez si nuntă
pentru cine mai ascultă
Vedele-nceputului…

Lebăda în ceruri mută
cântă-n gând chindia slută,
Absolutul Demiurg
trece-n galop surâzând
tuturor celor ce curg:
fiinte, lucruri, fenomene,
tâmpla lui Eratostene,

Nastere din nou si nuntă
cu înfiorarea cruntă
dintr-al cerurilor crug -
insulă-n amurg ori rug…


XI.

…Desdemona, Desdemona
unde-mi pusesi mona, mona
da cu chip de mumă
sculptată-n azur si-n humă ?…


XII.

…Din frunza în cer albastră
creste Pasărea Măiastră,

Bourul cu stea în frunte
urcă munte după munte
pân la ochiul dorului
izbăvirea norului,

pân la vulturul zăgan
tâsnind mai sus de alean,
până-n poala lui Zalmoxe
dincolo de nori si noxe

unde blând licorna doarme
iar zimbrului îi dau coarne
purpurii, de flacără –
cifra trei mă apără

de 5, 8 si 13,
douăsunu, treispatru,
…una sută patruspatru,
233
pe geana lui Mos Andrei,
trei sute si 77
cât un corn muiat în lapte,
apoi 610
trece,
de neoprit trece
în desaga mea hai-hui
grăuntele timpului,
grăuntele timpului …


XIII.

…Prin troita de pe grui
mumele noastre dintâi
altoiesc zei în gutui

1, 1, 2, 3, …8
Fibonacci-n stele copt,
13, 21 –
doar Dumnezeu este Unul
în Treime întrupat,
34, 55 –
colb de clipe în opinci,
89 si apoi
regula de ultimi doi…



XIV.

…Una sută 44,
cad cortinele în teatru
precum pleoapele de rouă
peste palimpsest-clepsidră
rupt în două, spartă-absidă,
yin si yiang, prea plină roată,
sferă vidă-azimă coaptă,
hologramă-a hologramei,
umbră-n veci a tetradramei…


XV.

Lumea toată-a fost si este,
hăt, dincolo de poveste,
uite omul, nu e omul,
trece prin văzduhuri pomul
în care Timpu-nfloreste
si-apoi brusc el năpârleste –
pielea Timpului, de sarpe,
sare-n corzi de oarbe harpe
care-l cântă iar pe Marte
- n-ar avea parte de moarte…

…Uite omul, nu e omul,
ci doar umbra umbrei lui,
pasărea zenitului -
visul visului dintâi…



XVI.

…Vino, vino, vino iute,
că Timpul stă să se mute
în tărâmul nimănui
unde fost-am, unde fui
înaintea orisicui

în umbra rădvanului
în care Tatăl străbate
noian de lumi răsturnate,
lacrimi de eternitate…



XVII.

Nu mai bate ! ...Ba nu, bate !
Nu mai bate ! …Bate, bate, bate !
În bezna de lumi rotate

Bing-Bang, se naste secunda
care explodează-n unda
ce ne dă o nouă viată,
dincolo de foc si gheată…



XVIII.

Bang-Bing-Bing si Banga-Binga,
mingi de fulgere-n siringa
vietii vesnice – Duh Sfânt,
răsădit în prim Cuvânt:

cine sânt si unde cânt,
sfera sferelor lumină
din dumnezeiasca mină ?…


XIX.

Timp-sământă, Timp-grăunte,
te-arunc mereu peste Munte,
totdeauna, peste umăr,
pieptenul-arunc, să număr
codri vesnici de aramă –

hologramă-n hologramă,
vis în vis, ramă în ramă,
mumele tot mai destramă
fuioarele din Săpânta,
Timpul sfânt, clipa, Sământa…



Craiova, România/ 26-27-28 decembre 2011






Dan Lupescu    12/28/2011


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian