Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


La Alba-n decembrie fost-a UNIRE

Plânset de frunze strivite de vânt
Ruginiu si sperantă în picuri de ceată
Nori plumburii coborând spre pământ
Si inimi străpunse de ace de gheată.

Fiinte-ostenite de-atâta asteptare
Plecate-n genunchii tăcerii din umbre
Smerite, credinta-si sădesc în altare
Cu lacrimi nesterse pe fetele sumbre.

Cu ochii plecati ati uitat să zâmbiti
Voi fost-ati odat’ prizonieri ciumei rosii,
Asteptati o minune? Refuzati să trăiti
Cum demn v-au trăit altădată strămosii?

Azi regii minciunii tronează-n fotolii
Alesi îmbuibati, cavaleri ai trădării
Se spurcă-ntre ei, ba se bat în orgolii
Si-si neagă menirea, uitând grija tării...

Doar binele propriu, puterea, mărirea
Le sunt interese, nu glia ce plânge!
Valori răsturnate si-un zeu – parvenirea -
Ascunsă de-un rânjet, pe fete nătânge.

Treziti-vă azi, români, de mai sunteti
Din osul lui Iancu, Mihai sau Stefan,
Vă strigă străbunii, sculati, nu vă plăngeti,
Apărati adevărul si mândria de neam!

La Alba-n decembrie fost-a UNIRE
De ce azi sunteti tributari nepăsării?
În voi e puterea, si-aveti o menire:
Schimbati prin UNIRE destinele tării!


Sunt fiică de ROMÂN!

Sunt fiică de român si flori de munte
Râuri albastre-mi curg suvoi pe ie
Catrintă-n fir de aur port, pe frunte
Cerul senin si-un dor flămând, de glie.

Sub brat, mereu, un fir de busuioc
Năframă mândră, salbă de mărgele
Mă rog adesea: Doamne, dă noroc
Românului, în aste vremuri grele!

Străjeri mi-au fost Carpatii Apuseni
Codrul m-a învătat să-i cânt iubirea
Prin vene-mi curge sânge de-ardeleni
Si-n fata nimănui nu-mi plec privirea!

Dar zilnic ochii-mi sunt înlăcrimati
Ecoul Iancului din vremi răsună
Străpunge zarea : “Treziti-vă, frati,
Căci drept aveti, trăiti viată mai bună!”

Se răsucesc străbunii în morminte
Privind cum năruie-se tot si toate
Cum plânge glia lacrimă fierbinte
Române, nu uita de demnitate!

La poarta Albei Iulii-ngenunchez
Mi-auzi tu astăzi strigătul, bădie?
Mai lasă-mi încă, Doamne, acest crez
Căci fiică-ti sunt, iubită Românie!
















Georgeta Resteman    12/1/2011


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian