Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


CE CITEAU BATRANII NOSTRI ( IX ) - ( din “VERITAS”, Saptamanal de literatura - teatru - si cinematograf, 24 iunie 1939)


MI-E DRAG ORASUL IN CARE M-AM NASCUT – CRAIOVA ( 2 )
de COCA FARAGO
Cele trei cinematografe: “Apollo”, “Select” si “Rio”sunt, mai ales pe timp de ploaie, foarte aglomerate. Catre vreunul din ele se indreapta mersul de scolarita cuminte si cam grabita al poetei si profesoarei Sabina Paulian ori de cate ori, - fie ca ploua sau fulguie, - fie ca-i senin – il vezi trecand pe strada Unirii. Autoarea unei admirabile piese de teatru inca nejucate si prietena a tuturor artelor, Sabina Paulian are, pentru orice gen de spectacol, intelegere si bunavointa. Ea si avocatul V.G.Sandulian, fost director al teatrului, conferentiar de pret si cel dintai mare admirator al maestrului Dan, o tin la curent pe Elena Farago, fosta secretara literara a teatrului si membra in comitet, sub toate “regimurile”, cu progresele filmului. Suferinda de foarte multi ani (viata mamei a fost intotdeauna acea fantana cu cumpana grea pe care a cantat-o…), Elena Farago nu-si mai paraseste casa de la Fundatia “Alexandru si Aretia Aman”, a carei directoare este. In aceasta casa, Nicolae Milcu, Radu Gyr, T.Paunescu – Ulmu, N.I.Herescu si altii si-au citit cele dintai versuri din care au aparut in paginile revistei “Nazuinta”, condusa de Elena Farago, Ion B.Georgescu (fost primar, desavarsit intelectual de prestanta europeana, personalitate de inalta elita, avocat), Ion Dongorozi (profesor si scriitor) si Al.Popescu – Telega (idem). In acel an, poetii pomeniti mai sus erau prin clasa a sasea si a saptea, la liceul “Carol I”. Fara a prezida sedinte de “cenaclu” si fara a formula preferinte pentru un anumit gen de literatura pe care s-o “lanseze” cu autoritate indiscutabila, Elena Farago a descoperit si indrumat adevarate si frumoase talente, cu succes. Apoi, conducand biblioteca Fundatiei “Aman”, s-a gandit la studentii care nu au posibilitatea de a locui la Bucuresti si atunci , cu binevoitorul concurs al Primariei, a adus cursuri de drept si toate cartile necesare studiilor de filozofie si istorie a artelor, - aceasta pe langa volumele de literatura romaneasca si straina, in foarte mare numar, pe care le-a socotit absolut necesare unei biblioteci publice. Secretara si Custodele fundatiei, d-na Eliza C.Petrescu, sotia defunctului compozitor, autorul melodiei “Busuiooc, floare cu dar” (versuri de Elena Farago), e pianista, compozitore si presedinta Sindicatului Artistilor Instrumentisti din Oltenia. Iar fiul sau, George Petrescu, profesor de muzica la conservator, dirijor, conducatorul corului Catedralei, compozitor, e si pictor talentat. Il mentionez printre cei dintai “copii minune” ai Craiovei. Despre cei cativa pictori ai orasului (Billek, Olarian, Freda Tribalski, Marioara Strambeanu, Jean Nitescu, Teodorescu – Romanati, Elena Jiquide) ar trebui sa scriu mai mult. Ma opresc insa la d-na Jeanetta Baculescu, expozanta la cateva Saloane Oficiale din Paris (la Paris a studiat de altfel), la doua - trei Saloane Oficiale bucurestene si acum doi ani in sala “Dalles”. “Nespecializata” in portret sau natura moarta numai si nici numai in peisaj, fiecare tablou al artistei poate fi “cel mai bun”, dintre lucrarile ei. Desprinsa din influentele maestrilor profesori si ale pictorilor preferati, pictura Jeanettei Baculescu e o spontana si armonioasa infratire intre clasic si modern, o stralucita intelegere intre inspiratie si realizare.
…Si revenind la strada Unirii, nu se poate sa nu-l intalnim, in tovarasia colegului sau de cancelarie si promenada, Turtureanu, pe d.Coriolan Maghetu, vechi profesor de germana al Colegiului, un mare, definitiv si iremadiabil iubitor al civilizatiei poporului german pe care, cu ocazia studiilor implinite in Germania, l-a cunoscut “perrrfect”. Isi rasuceste mustata, priveste circular, cu oarecare dispret…si pentru a mai explica o diferenta dintre noi si “nemtii aia, terrribil popor” si pronun\` urm`toarele:
“Pai sa vezi. Se intampla acolo ca unu’ care nu stie sa ‘nnoate – in treacat fie spus: poporul german innoata de la varsta de patrrru luni, il tine ma-sa in apa si el da din maini si din picioare cu arrrta broastei, parol! – cade in Rin. Cat ai zice, par ecsamplu, pas, la moment, cat ai clllipi din ochi (si d.Maghetu “clllipeste”), prrrimul trrrecator se arrrunca’n valuri, asa cum se gaseste, imbrrracat sau nu, il scoate la mal, il intinde cu fata in jos si vice-verrrsa, ii face respiratie artificiala: einz,zwei drei, einz,zwei,drei si-i da bilet de libera cirrrculatie. La noi… (pauza. Tonul schimbat:) cand cade unu’n balllta, se aduna tot satul pe ambellle marrrgini si se u-u-u-uita la el, cu mana la gura si heheheheiii!, tarziu, unu’ zice: “Io-te, baa! I se mai vede parrru’ si-o ureche…” Iar altu filllossofeasssa: “El acuma prinde pesti…”
Pietele“Noua” (langa tribunal) si “Veche” (in apropiere de Catedrala ) sunt suficient de
curatele. Inca doua gradini publice: “Mihai Bravu” si “Gradina Bancii Comertului”
impodobesc urbea destul de cochet. E frumoasa piata din fata Prefecturii. Strada Liceului Militar si bulevardul dintre Colegiu si Gradina “Mihai Bravu” sunt gandite si intretinute mai deosebit.
Am insistat asupra catorva personalitati craiovene, mai mult decat asupra cladirilor si strazilor, stiind ca despre acestea din urma s-a mai scris si se mai scrie, oricand.

.
-





Adrian Butoi    2/16/2004


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian