Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Locuri spirituale si orase din România ( 99) - Mănăstirea Săraca si orasul Jimbolia

Notă Obs. Prezentarea se face in ordine alfabetică. Rubrică de Dan Ghinea din Toronto

Mănăstirea Săraca

Acest sfânt lăcas de rugăciune, cu o existentă foarte indepărtată, se află pe teritoriul satului }emlacu Mic (sat care apartine administrativ de orasul Gătaia, judetul Timis), la 67 km Sud de municipiul Timisoara, si adăposteste opt călugări care duc o viată de obste sub stăretia protosinghelului Climent Vântu. Data exactă a intemeierii acestei mănăstiri nu se cunoaste, dar se stie că a apărut mentionată documentar, pentru prima oară, in anul 1270 ca o mănăstire ortodoxă care se opunea puternic procesului de catolicizare impus de Coroana ungară. In 1778, mănăstirea a fost desfiintată din ordinul impăratului Iosif al II-lea al Austriei, călugării au fost alungati, iar câtiva ani mai târziu, respectiv in 1782, autoritătile austriece au scos la licitatie clădirile acestei mănăstiri care au fost cumpărate de Ioan Ostoici (un dregător bogat din Timisoara) rămânând in posesia acestuia si a urmasilor lui timp de 150 de ani. In tot acest timp, biserica mănăstirii a avut rol de capelă familială, iar clădirile anexe s-au deteriorat treptat ajungând in stare avansată de degradare, fapt ce a determinat pe localnici s-o numească Săraca, din cauza starii jalnice in care ajunsese toate acestea la inceputul sec. 20. Până la data desfiintării acestei mănăstiri (anul 1778) aici a functionat (de la inceputul sec. 18) o scoală de pictură a icoanelor. In 1932, biserica si clădirile anexe care se mai aflau atunci au fost cumpărate de Episcopia Caransebesului, au fost reabilitate, iar asezământul monahal reactivat. Mănăstirea a fost din nou desfiintată la 28 oct. 1959, de data aceasta de autoritătile comuniste (prin Decretul Consiliului de Stat nr. 410/28 oct. 1959), biserica rămânând să functioneze ca biserică de parohie până in 1987 când s-a reluat activitatea asezământului monastic. Biserica mănăstirii, cu hramul “Schimbarea la Fată”, a fost construită din piatră si cărămidă in 1443 prin strădania ieromonahului Macarie de la mănăstirea Tismana pe locul unei biserici ce data din anul 1404. Biserica are un pridvor adăugat in sec. 19 si păstrează picturi murale interioare executate in 1730 de zugravul Andrei după ce biserica fusese renovată anterior. Fatadele bisericii sunt zugrăvite in alb, iar pe naos există o turlă octagonală luminată de opt ferestre largi si inalte. In anii 2001-2005 a fost construit paraclisul cu hramul “Sfânta Maria Egipteanca”, pictat in 2006-2007 de Constantin si Petronia Dumitrescu.

Jimbolia

Oras situat in extremitatea de Vest a României, in partea de Vest a judetului Timis, la granita cu Serbia, in Câmpia Banatului, la 85 m altitudine, la intersectia meridianului de 20ş30’21” longitudine estică cu paralela de 45ş46’ latitudine nordică, la 44 km Vest-Nord Vest de municipiul Timisoara. Din punct de vedere demografic Jimbolia face parte din categoria oraselor mici, cu o populatie de 11 894 locuitori (la 1 ianuarie 2011), din care 5 770 de sex masculin si 6 124 de sex feminin. Dacă raportăm numărul total al locuitorilor (respectiv 11 894) la suprafata orasului in intravilan (9 kmp), rezultă o densitate de 1 322 locuitori pe kmp. Jimbolia este un important nod rutier si feroviar si punct de vamă cu Serbia (Velika Kikinda), cu o statie de cale ferată inaugurată in 1857. Din punct de vedere economic, Jimbolia dispune de importante zăcăminte de titei, descoperite in anul 2011, precum si de mai multe intreprinderi in cadrul cărora se produc motoare, generatoare si transformatoare electrice, pompe hidraulice, componente electronice, cabluri audio si video, dispozitive, aparate si instrumente medicale si de laborator, piese de schimb si accesorii pentru autovehicule, incăltăminte, confectii, tricotaje, folii, tuburi si plăci din material plastic, produse alimentare s.a. Centru viticol. Fermă de crestere a bovinelor. Muzeul memorial al pictorului }tefan Jager (1877-1962); Muzeul Căilor Ferate, inaugurat la 15 noiembrie 2007; Muzeul Presei “Sever Bocu”, inaugurat la 14 septembrie 2007, cu colectii de publicatii apărute pe intreg teritoriul României, indiferent de limba in care apar; Casa memorială “Dr. Karl Diel” (medic chirurg, 1885-1930), deschis pentru public la 11 august 2000; Biblioteca “Mihai Eminescu” (1934), cu circa 45 000 volume. Casă de Cultură.
Istoric. Localitatea apare mentionată documentar pentru prima oară, ca sat, in 1332, cu numele Chumbul, intr-un registru papal de dijme. Depopulată in perioada ocupatiei turcesti din secolul 16 (asezarea a fost distrusă complet in 1662 de armata otomană), localitatea s-a repopulat in secolul 18 devenind ulterior un important centru comercial si mestesugăresc. In perioada 1552-1720, localitatea nu mai figurează in nici un fel de document, ea apărând consemnată abia in 1720 pe o hartă austriacă cu numele Sombol, ca teritoriu nelocuit. La 14 febr. 1763, Maria Tereza, impărăteasa Austriei, a emis un act de colonizare a zonei actualului oras cu locuitori proventi din Alsacia si din Phalz. Primii colonisti s-au stabilit aici (402 familii) la 11 iun. 1766 si au intemeiat două asezări pe care le-au numit Hatzfeld si Landestrau. In 1768, aceste două localităti s-au contopit si au format o singură asezare cu numele Hatzfeld, care din anul 1924 va purta denumirea Jimbolia. In perioada 1766-1778 Jimbolia a avut statut de comună, intre 1778 si 1890 de târgusor, iar apoi, până in 1950, când a fost trecută in categoria oraselor, Jimbolia a fost comună. In 1884, la Jimbolia a fost introdus iluminatul public cu electricitate, in acelasi an cu Timisoara.
Monumente: Palatul administrativ (1878); biserica ortodoxă cu hramul “Buna Vestire”, construită in stil neobizantin, in anii 1933-1942, după planul arhitectului Victor Vlad, cu trei turle si cu picturi murale interioare executate in ulei de Vasile Hudici in anii 1938-1941; biserica romano-catolică (1766, mărită si renovată in 1876) cu turn suprainăltat in anul 1911 de la 39 m la 53,50 m; statuia “Sfântul Florian” (1866) cu o inăltime de 6,76 m, din care soclul are 1,75 m, restaurată in anul 2002.







Rubrică de Dan Ghinea     10/22/2011


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian