Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


De vorbă cu George Clooney

Se spune că George este omul care merge acolo unde îngerilor le e frică să meargă si pentru asta l-am felicitat ! Că e considerat cel mai căutat bachelor de pe pământ, e una. Dar faptul că e considerat cu integritate, atât pentru talentul lui actoricesc, cât si de regizor/producător, se cuvine din plin. Dacă mai adăugăm si dedicatia lui să ajute în Africa, precum si alte actiuni de caritate merituoasă, unde altii nu fac nimic, e o altă fatetă a unui om integru si, vrei nu vrei, charmant !

RA: Nu pot să nu te felicit pentru exemplul pe care-l dai tuturor !
GC : Oh, Thank you ! E drăgut să-mi spui asta, dar mai sunt si altii !

RA: Nu stiu cum se face, dar ne vedem aproape săptămânal în ultima vreme !
GC: Cred că stiu la ce te referi..., dar, ce vrei, aproape că am devenit familie după toti anii ăstia, nu crezi ?

RA: Ultimul tău film, THE IDES OF MARCH, despre un politician care e năpădit cu favoruri sexuale si de la femei care-l apreciază sau adoră, implicând si restul de la cei care-l împing politic, nu-i nimic nou, dar felul în are ai descris în timpurile de azi, într-adevăr ne dă de gândit.
GC: Probabil…

RA: Chiar dacă asta se-ntâmplă de-a lungul veacurilor, dar, în zilele noastre, se pare că devine prea des o armă cum a fost cu Clint si, mai recent, cu Dominique Strauss-Kahn… ce crezi, e foarte important azi, când se presupune că nu mai trăim ca acum 30-50 de ani ?
GC: Ar fi bine dac-as avea un răspuns palpabil. Cred că puterea în sine este foarte sexy si poate seduce aproape pe oricine, chit că persoana nu arată bine sau este mult mai în vârstă. Oamenii se autohipno- tizează, încât pot face aproape orice, ceea ce e stupid pentru că, atât legile, cât si lumea, nu pot înghiti orice nărav. Ca să nu mai spun cât e de usor de comunicat, cu facilitătile electronice de azi ! Probabil că unii trăiesc într-o capsulă, că nimeni nu-i mai poate atinge, ceea ce e stupid. Pe de altă parte, scandaluri sexuale nu devin scandaluri decât în cercurile intime, dar nu si în cele politice sau la alte nivele din conducere, deoarce sexualitatea este un fenomen natural care trebuie satisfăcut, dar, pe cât se poate, de discret, zic eu !

RA: Vorbesti din experienta personală ?
GC: N-am dorit sau alergat niciodată să intru în politică, n-am de unde să stiu !

RA: Dar multe femei aleargă dupa tine… de ce crezi ?
GC: Ah, dar în politică e diferit, căci candidatul reprezintă poporul si nu pe el însusi si, deci, poate fi interpretat că are sex cu poporul.

RA: Ha! Literal ?
GC: Literal, de ce nu ?

RA: Deci, de ce n-ai profita să devii politician, stiind că femeile aleargă dupa tine - si nu exact poporul ? Ai vre-o idee de ce se-ntâmplă la noi din punct de vedere politic ?
GC După cum stii, sunt democrat, dar am si multi prieteni republicani. Dar ce-am văzut că se-ntâmplă în ultimile două dezbateri si, în particular, ultima oară, mă dezgustă total. Ce contează dacă soldatul este homosexual sau nu, când el e gata să-si dea viata pentru tara asta ?

RA: Atunci pot să te-ntreb ceva mai personal ?
GC: Okay…Doar putin personal, da ?

RA: Fine! Ce mai faci ?
GC :Ah, asta e la limită! Ieri am sosit de la Hong Kong, asa că sunt putin nedormit cu răspunsurile mele.

RA: Te-ai dus pentru filmul ăsta ?
GC: Nu, ca să mobilizez niste bani pentru un satelit pe care vrem să-l punem pe orbită, ca să tinem un ochi pe Omar Al Bashir si altii ca el care nu ne vor binele.

RA: Dac-ai fi ales ca Presedinte al Statelor Unite, ce-ai face ca să îmbunătătesti situatia economică ?
GC: Glumesti ! Sunt multi care sunt mai destepti ca mine si care au idei mult mai bune de cum să facă. Stiu asta pentru că tatăl meu a scris în 1979, când aveam problemele cu tările OPEC si pretul petrolului era cum era, s-a spus okay; hai să zicem că nu există petrol, cum am putea noi să fim independenti ca, în zece ani, să rezolvăm problema ! Inventăm versiunea noastră de energie, cât o tine, începând de azi si, atunci, nu vom depinde de altii ca să conducem masinile. Si, deci, nu ne mai războim cu altii ca să avem acces la petrol. Cred că problema cu Statele Unite este că nu mai fabricăm nimic decât bani ca să facem bani din alti bani si asta nu poate fi solutia unei tări.

RA: Asta înseamnă că ti-ai pierdut încrederea în orice sau în oricine ?
GC: Nu exact…, până la un punct, totusi, căci, întâlnind atâta lume, trebuie să am încredere, nu ? {n general, având încredere în lume, e un fapt bun.

RA: Până la proba contrarie. Corect ?
GC: Cred că e mai bine decât să n-ai încredere, căci asta implică o multime de negativism, iar eu sunt un optimist, prefer să cred oamenii până... la proba contrarie, cum zici !

RA: In altă ordine de idei, de ce este asa de dificil să găsesti un scenariu bun ?
GC : Nu stiu exact, poate pentru că facem filme de circa 100 de ani si nu mai găsim povesti originale. Sau, poate că sistemul pe care-l avem acum nu permite sau nu ajută pe cei veniti cu noi idei. Marile studiouri nu ajută nici ele, căci fac filme mari si scumpe, ceea ce nu garantează povesti memorabile ; ei preferă să dea atentie mai mult tehnologiei ca să ne impresioneze, în rest... Dar sunt o multime de filme mici care încă sunt produse si care sunt foarte bune. Plus că, acum, copii cu video camera captează povesti splendide si, deci, sper să le vedem pe măsură ce ies. Cred că tranzitionăm din perioada de filme proaste si facem filme din ce în ce mai subtile, sper.

RA: George, spune-mi adevărul : când ai dansat ultima oară?
GC: Ha! Acum, venind la acest interview, am dansat pe culoar un tango cu publicistul meu Stan. Păcat că n-ai remarcat ! Din nefericire, el încearcă tot timpul să conducă. E mult mai bun ca mine. Nu sunt un mare dansator, el poate să-ti afirme. Am crescut în Kentucky unde sari si bati cu picioarele pe podea, ceea ce numesc ei dans, asa că n-am prea avut ocazie să învăt dansurile astea mai mondene. Dar Stan mi-a promis să mă învete.

RA: Acum câteva zile, am vorbit cu Hugh Jackman care iubeste atât de mult cafeaua, încât si-a făcut o companie.
GC: Serios ?

RA: Aparent ! Tu ai făcut câteva afaceri comerciale cu cafea în Europa. Iubesti cafeaua tot atât de mult ca el ?
GC: Nu cred c-o să numesc cafeaua mea Hugh Jackman, îti pomit !

RA: El a numit-o Laughing Man.
GC: Laughing Man ? Ha ! Nu cred c-o să mă bat cu el pentru asta, cu toate că beau multă cafea, dar nu mă aflu la acest punct să-mi fac o firmă ! E adevărat că si-a făcut o companie ? Interesant !... Dar asta cere mult de lucru ! Nu, nu cred că sunt făcut pentru asta, asa c-o să beau cafeaua lui.

RA: Si atunci, ce-ai dori să alegi să faci pe viitor, dacă nu cafea ?
GC : Tequila ! Nu glumesc !. Cred c-o să beau Tequila pentru caritate, ca o donatie !

RA: Serios, George, ce te-a făcut să devii actor si să ai ambitia să schimbi lumea ?
GC: Este o întrebare pe care mi-am pus-o în timpul verii, când culegeam o multime de tabac - si mi s-a năzărit să devin actor, căci mi s-a părut că muncesc mai putin si fac mai multi bani, asa c-am venit în California. N-am avut niciun plan mare. Nici n-am stiut dacă o să am succes si, într-adevăr, la început, am esuat teribil. Erau si timpurile revoltelor civile din anii 1960-’70. Atât sărăcia din Kentuky - si chiar Hollywoodul, la un anumit nivel, mi-au întărit convingerea că, dacă ajung să am succes, trebuie să fac ceva să rambursez acest noroc. Asa că, atunci când am ajuns unde sunt acum, când mi se dă atâta atentie - si ceva mai multi bani, m-am dus unde noutătile si tragedia erau mai mari : Darfur si sudul Sudanului, ca să atrag atentia lumii că tot ce se-ntâmplă acolo e tot atât de rău ca si în alte dictaturi. Articole sau fotografii toată lumea le face, iar eu fac filme fiindcă mi se par mult mai eficiente si potente să zdruncine guvernele - si pe cei care ar putea face ceva - să reducă, dacă nu total, tragedia unei realităti crude. Filmul este o metodă audio-vizuală prin care poti face o impresie. Asa că, din când în când, accept să fac un film mare care să mă plătească îndeajuns, ca să-mi pot face filmele mele la care iau numai un dolar ca salariu ca să pot rambursa banii celor care au avut încredere în mine. Iar, dacă au succes, banii se vor duce la actiunile de caritate pe care le sponsorez.

RA: A propos, vrei să bei o cafea ?
GC: Nu beau cafea ! Tequila, de ce nu tii minte ?

RA: Okay, okay ! Acum trebuie să-mi clarifici de ce atâta pasiune pentru motociclete ? Când m-astept mai putin, citesc câte un articol despre cum te-ai dus cu moticleta în diferite tări etc. De când asta ?
GC: Pentru că e mai convenabil decât cu o masină..., asta înainte de a mi se trimite azi limuzine să mă ia si să mă ducă colo si colo. Când alergam la inteviewuri pentru un rol, zburam pe motocicleta mea mică Honda pentru că nu avusesem bani pentru o masină. Mai ales că la Los Angeles nu e ca în New York si, până ajungeam de la un loc la altul, eram deja prăfuit si transpirat. Mă duceam mai întâi la toaletă si mă spălam la chiuvetă ca, apoi, să apar mai curat si aranjat. Dar asa a fost doi ani. Adevărul este că te misti cu motocicleta mult mai repede prin trafic. Când am devenit vedetă, am continuat, căci e chiar nostim să te strecori prin circulatie fără să fii recunoscut si să-ti recâstigi anonimatul. Din cauza asta, cred îi place si lui Brad Pitt să circule asa. Pe motocicletă, sunt cu mine însumi, ceea ce a devenit un lux fată de ce mi se întâmplă când ies pe stradă sau mă duc undeva.

RA: WRITER-DIRECTOR-PRODUCER-CO-STAR sunt o multime de responsibilităti, se cere multă energie Cum rezisti ? Cum te antrenezi să rezisti ?
GC: Mă rog, sunt pe o dietă anumită si, înainte să încep un proiect, fac exercitii intense ! Multi regizori fac asta. Exercitii si mâncare, asa cum trebuie ! Dacă trebuie să fiu pe platou la 06:00, trebuie să mă scol la 04:30, exersez putin ca să pot să-mi iau avânt. Urmează un regim teribil, căci nici nu poti mânca mult sau să bei alcool, că trebuie să ai mintea clară a doua zi.

RA: Si ce faci ? Cum exersezi ?
GC: Joc basketball sau plec undeva pe o bicicletă sau la gym si fac ceva zilnic fară antrenor, doar cu mine însumi. Si de multe ori esuez. Asta este, că doar om sunt !

N.Obs.
Restul interviului in forma tiparita a Observatorului din 15 Oct a.c.






de la Ray Arco, corespondentul nostru din Hollywood    10/17/2011


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian