Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


De vorbă cu actorul Eugen Cristea la ...Melbourne

Ben Todică: Despre dumneavoastră, domnule Eugen Cristea se spune că sunteti un actor complet, si cred că este adevărat, din moment ce în decursul carierei, ati interpretat numeroase roluri de film, teatru de televiziune si teatru radiofonic, regizati si compuneti ilustratia muzicală a unor piese de teatru, vă place să cântati si sunteti un interpret îndrăgit de public, sunteti prezentator si realizator de emisiuni TV, ati publicat un volum personal de proză, traduceti literatură beletristică. Si toate acestea cu talent, har si dăruire.
Este prima vizită în Australia?
Eugen Cristea: Da, sunt pentru prima dată în Australia si sper din tot sufletul să nu fie si ultima. Pot să vă spun că m-am îndrăgostit de această, nici nu stiu cum să-i spun, de această minune a lumii, cred că-i a opta minune a lumii, de aceasta insulă, nu, că e o insulă până la urmă, de acest continent, de această tară, de această minunătie care este Australia.

B.T.: Vorbiti cu deosebită admiratie despre Australia. Dacă este prima dumneavoastră vizită aici, de unde stiti atâta lucruri care v-au impresionat?
E.C.: Citisem foarte mult, am venit foarte documentat aici, m-am uitat în Atlas, am consultat Internet-ul, am văzut nenumărate filme documentare despre această tara dar, ca de obicei, realitatea întrece fictiunea, dacă mi se îngăduie comparatia. Este o tară deosebit de frumoasă si mai ales deosebit de civilizată, eu care de felul meu sunt un adept al ordinei si disciplinei cred că m-as fi putut încadra perfect vietii de aici, asta în ceea ce priveste tara. Am văzut lucruri minunate, lucruri foarte frumoase dar, din păcate, timpul a fost foarte scurt si noi am venit si cu treabă, avem cele trei spectacole, am avut la GoldCoast, la Sydney si iată, aici la Melbourne.

B.T.: Cum ati găsit comunitătile de români din Australia?
E.C.: Vreau să spun doar două cuvinte, nu mai mult, ca să nu vă plictisesc, care este părerea mea despre comunitătile de români de aici. Cu ajutorul lui Dumnezeu am vizitat aproape toată lumea, am scăpat din Europa Elvetia si, din celelalte continente, din celelalte tări, Japonia si China, cel putin... nu stiu... Tailanda... Deci, sunt în deplină cunostintă de cauză de ceea ce reprezintă comunitătile de români care împânzesc, în sensul cel mai frumos al cuvântului, întregul mapamond. Cred cu toată tăria si cu toată convingerea că lucrurile stau foarte bine în ceea ce priveste comunitatea română din Australia. Am întâlnit peste tot oameni minunati, oameni extraordinar de civilizati, români extraordinar de civilizati. Mi-aduc aminte că la spectacol n-am mai văzut demult o adevărată paradă a bunului gust în îmbrăcăminte, o adevărată paradă a bunului gust în efluviile de parfum care veneau de la niste femei frumoase, se stie că româncele sunt chiar cele mai frumoase femei din lume si căldura cu care ne-au întâmpinat, bucuria cu care foarte multi dintre spectatori au venit la final de spectacol sau la început de spectacol doar să ne atingă, să pună mâna pe noi si să se bucure, cum foarte multi mi-au spus, să se bucure de faptul că parcă am coborât direct din ecran si de pe scena de teatru în mijlocul domniilor lor. Mă exprim cu mult respect si le spun domniile lor pentru că, repet, în 3 săptămâni îti poti da seama cam despre ce este vorba si mi-am dat seama că această comunitate a românilor din Australia este diferită, în sensul cel mai bun al cuvântului, de alte comunităti recte, din America, din Franta, Italia si Spania, Portugalia si atâtea si atâtea tări unde românii muncesc si muncesc bine si sunt bine priviti si sunt si răsplătiti până la urmîă. Vă spun de asemenea cu mâna pe suflet, pe constiintă, pe inimă si cu sinceritate că dacă aveam măcar 10 ani mai putin mi-ar fi plăcut să rămân, să locuiesc, să traiesc si să muncesc aici, în Australia. Este într-adevar un tărâm binecuvântat chiar dacă el, în milenii, a fost populat de puscăriasi si de căutători de aur, se pare că aurul există aici si aurul ti-l dă până la urmă munca, munca cinstită, munca făcută corect, corectitudinea, disciplina, autocontrolul si până la urmă bucuria de a fi împreună, iar aici ne-am simtit cu totii împreună, ne-am simtit, până la urmă, ca acasă si faptul că multora dintre cei cu care am discutat li se face dor de casă este un fapt îmbucurător, este un fapt îmbucurator pentru că, desi la zeci de mii kilometri distantă, oamenii de aici se gândesc cu nostalgie si cu dor, acest cuvânt profund românesc si practic întraductibil în alte limbi, se gândesc cu dor la cei de acasă si la terenurile cele dragi. Ca o încheiere, ca să nu vă plictisesc, as vrea să spun că, considerând în mod cert România cea mai frumoasă tară din lume, iar cum făcea cineva o glumă, păcat că este populată, eu cred că si România ar putea ajunge la nivelul de trai, la nivelul de liniste al celor de aici, prin disciplină, prin ordine si prin a ne lua în serios. N-am văzut aici de pildă, stiri macabre, cum sunt practic în România în care îti arată cadavrele în primplan, cu violuri... mă rog, le stiti la fel de bine ca si noi, dar cred cu tărie că românii de aici îsi fac pe deplin datoria si lucrurile astea se văd si se simt la tot pasul, s-au încadrat perfect într-o comunitate aparte cum este cea australiană si îmi iau rămas bun de la dumneavoastră cu o lacrima în coltul gurii dar în acelasi timp cu un zâmbet de drăgălăsenie fată de această exceptională tară a cangurilor si a preferatilor mei, ursuletii Koala. Vă iubesc, toate cele bune, si sper să ne ajute bunul Dumnezeu să ne revedem cât mai curând.

B.T.: Da, vă multumesc, cum i-ati perceput ca spectatori, acum având experienta jocului din tară, ati avut acelasi dialog, simtiti acelasi dialog?
E.C.: Absolut acelasi dialog, ba poate cu ceva în plus, pentru că, hai să recunoastem, de pildă în România oamenii sunt foarte obisnuiti cu noi, vorba aia, ne vedem toată ziua pe stradă, noi n-avem masini, mă rog, eu cel putin cu sotia mea n-avem masină, ne întâlnim cu ei în troleibuz si practic s-au obisnuit cu noi. Am simtit acel fluid extraordinar care vine din sală către cel de pe scenă, acel fluid benefic, acea bucurie de a participa, practic noi avem un fel de spectacol interactiv, într-un fel, un spectacol interactiv în care este implicat si spectatorul si, au răspuns de fiecare dată, au dovedit că n-au uitat limba, pentru că multe din materialele noastre sunt prezentate si cu niste jocuri de cuvinte s.a., ceea ce este fenomenal, că n-au uitat limba, dar, peste toate, parcă am simtit de foarte multe ori mult mai multe dialoguri, mult mai multă căldură decât spectatorii nostri de acasă, pe care de asemenea îi iubesc. Stiti ce-am simtit în plus, ca să fiu mai exact – foarte mult respect, si asta îti dă aripi pe scenă, până la urmă îti dă aripi, faptul că de exemplu, la început chiar si pe parcursul spectacolului sclipesc flash-urile mai ceva ca la deja celebrul salt al Nadiei Comaneci de la Olimpiada de la Montreal, îti dă o stare bună, am văzut oameni care au stat si au filmat cap coadă spectacolul cu camera de luat vederi, handy cam-ul si, cred că la face plăcere după spectacol să vadă si să revadă ce au filmat.

B.T.: E bucurie pentru noi să revedem spectacolul ai căror protagonisti sunteti.
E.C.: Da, v-am arătat pestisorul japonez din acvariu, în pauză am făcut câteva salturi mortale, da nu le-ati văzut, v-am arătat capra, fonograful, broasca, broasca testoasă, broasca râioasă, în stagiunea următoare am să vă pregătesc câteva mostre de coarne de diavol... în lume e o tristete mare si plouă, plouă mereu, ne revedem în stagiunea viitoare, tuturora salut.

B.T.: Ati avut cumva o experientă neasteptată?
E.C.: Nu, neasteptată nu... am înteles, da... adică ceva... ‚encounter of the third kind’, apropo de filmul lui Spielberg, nu, stiti ce-am avut, am avut, eu fiind mare amator de muzică si pricepându-mă cât de cât si la asta, am fost la un sportsclub, cum se numeste aicea, si am avut bucuria să fie un fel de serată dansantă, dacă pot să-i spun asa, în care cânta o formatie de rockNroll si toti erau cu frizurile exact ca în anii 50, cu microfoane din aceeasi ani si vreau să vă spun că am topăit alături de sotia mea ca-n tinerete, asta este o experientă care mi-a plăcut foarte mult. Si o altă experientă absolut unică, asta este într-adevăr de ‚encounter sau de 3rd kind’, un prieten, deja vedeti că vorbesc de prieteni, aici un prieten ne-a plimbat pe mine si pe sotia mea cu un avion privat deasupra golfului Melbourne vreme de o oră, 60 de min pe ceas, o experientă care nu poate fi descrisă în cuvinte si care rămâne asa, ca amănunt, chiar pe primul loc în amintirile de aici, de-aia vreau să revin cât mai repede si cât mai des.

B.T.: Doriti să le spuneti ceva românilor din strainatate ?
E.C.: Da, să stie că se bucură din plin de respectul nostru si de stima noastră pentru tot ceea ce fac aici si pentru faptul că până la urmă, da-ti-mi voie să vă spun, până la urmă ne reprezintă, ne reprezintă cu cinste, si să-i asigurăm de toată dragostea noastră, de tot respectul nostru, de toată sinceritatea noastră, să stie că măcar, măcar o dată la câteva luni ne adresăm pe calea gândurilor celor de aici si celor din alte tări căci spuneam că mapamondul este împânzit la ora actuală de români capabili si talentati si sper că la următoarele întâlniri să ne întâmpine cu aceeasi bucurie si cu aceeasi tandrete si cu aceeasi gingăsie, căldură si dragoste cu care ne-au întâmpinat până acum. Noi venim întotdeauna cu sufletul pe tavă si sperăm ca această tavă cu sufletele noastre pe ea să fie primit si în inimile dumneavoastră. Vă iubim, vă iubesc si vă doresc toate cele bune si ne gândim la dumneavoastră. Să vă dea Dumnezeu toate cele bune.

B.T.: Asemenea si din partea noastră, vă dorim succes.
E.C.: Multumesc foarte mult!

B.T.: Multumim!





Ben Todica    8/29/2011


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian