Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Ion I.Agârbiceanu

În muntii Metaliferi din Apuseni se află două vârfuri stâncoase numite Detunate, care au atras din totdeauna turistii, curiosii. Detunata Goală are o înăltime de 1169 m , dar spectaculozitatea provine de la aglomerarea de coloane de bazalt de formă prismatic-hexagonală, bizar de regulate de parcă un mester cioplitor le-a fasonat cu răbdare. Istoria spune că numele Detunata vine de la zgomotul asemănător unui tunet care se produce la desprinderea unei pietre din masiv si rostogolirea ei către bază. Pentru a se ajunge la ele se trece prin comuna Bucium, al cărui nume vine de la tulnic, de la buciumul folosit de păstorii din Muntii Apuseni. Comuna are mai multe sate printre care Bucium Poieni si Bucium Sasa. Am fost acolo prima dată în 1970. Eram în ultimul an de facultate, iar unul dintre colegii mei, Cosma Nicolae ,originar din Bucium Poieni, ne-a invitat la bunica lui, o munteancă iute si sfătoasă. Multe am auzit de la dânsa. Multe mi le amintesc si acum. De atunci mi-a rămas în minte că în Bucium Sasa a trăit preotul Ion Agârbiceanu, pe care îl stiam de la scoală ca fiind autorul frumoasei povestiri despre Fefeleaga si calul ei Bator. Mai târziu am aflat că din locurile acestea de basm a pornit spre lumea stiintei fiul său, Ion I. Agârbiceanu. Erau amintiri rămase într-un colt neumblat al memoriei mele. De curând discutam cu fostul Director administrativ de la Universitatea din Craiova, inginerul Micu Sălică, acum pensionar. Nu stiu cum am ajuns să vorbim despre laser si dintr-o dată interlocutorul meu parcă s-a luminat si a început să-mi povestească despre fostul său profesor de la facultate, Ion I. Agârbiceanu. Asa m-am hotărât să vă povestesc despre un reprezentant strălucit al fizicii din România si care a realizat, în 1963, primul laser cu gaz din tara noastră .

Câteva date biografice.
Ion I. Agârbiceanu s-a născut în data de 6 ianuarie 1907 în localitatea Bucium-Sasa. Tatăl său, Ion Agârbiceanu era preot în sat , iar mama sa Maria, era casnică , asa cum se întâmpla în multe familii de preoti. Mai târziu, în 1919, tatăl său a făcut parte din Primul Parlament al României Mari , iar în perioada 1922-1926 a fost vicepresedinte al Senatului. A fost membru al Academiei Române, redactor al revistei „Transilvania”, protopop în Cluj, scriitor. Asadar, Ion I. Agârbiceanu a crescut într-o familie de intelectuali preocupati de literatură dar si de evolutia fizicii si a astronomiei. Atmosfera din familie dar si calitătile intelectuale ale copilului, i-au determinat pe părinti să-l dea la scoală de la vârsta de 5 ani. Avea 17 ani când a absolvit Liceul „Gheorghe Baritiu” din Cluj. S-a înscris la Institutul Electrotehnic înfiintat de Dragomir Hurmuzescu în cadrul Universitătii din Bucuresti si care era o scoală de fizică experimentală, asemănătoare cu cea înfiintată tot de Hurmuzescu la Iasi. A absolvit Institutul în 1930, obtinând titlul de inginer, dar a plecat în acelasi an la Paris pentru aprofundarea studiilor în fizică. În 1934 si-a sustinut teza de doctorat în domeniul spectroscopiei.

Profesor de o distinctie remarcabilă.
A lucrat putină vreme ca inginer în Anglia, apoi a revenit în tară si a functionat ca asistent apoi ca sef de lucrări la Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Fizică. În 1948 s-a înfiintat , tot în Bucuresti, Institutul de Petrol si Gaze ,iar Ion I. Agârbiceanu a fost numit sef al catedrei de fizică, apoi din 1955 s-a transferat la Institutul Politehnic Bucuresti, unde a functionat până în ultima clipă a vietii, adică până în 1971.Iată ce spunea fostul său student din anul universitar 1961-1962, Micu Salică, acum pensionar , atunci student în anul întâi.” Un om de o elegantă desăvârsită ca gestică si îmbrăcăminte. Purta de obicei haine maro, în carouri. Dacă întrebai pe cineva care nu îl cunostea ce crede că este această persoană, cu sigurantă îti spunea că trebuie să fie un savant. În amfiteatrul în care preda , locurile din fată se ocupau încă din pauza precedentă. Eu eram student la mecanică dar veneau studenti si de la electronică, de la cibernetică. Cursul era demonstrat la tablă cu o viteză de expunere aleasă în asa fel încât studentii să-si poată nota. De multe ori, la o demonstratie, la un enunt se oprea, se gândea putin si spunea : dar profesorul X are o altă părere despre asta si tind să-i dau dreptate. După fiecare curs ne dădea mai multe variante de probleme pe care cred că le compunea atunci . Vizita des Anglia si SUA, iar gurile rele spuneau că se duce să-i învete pe cei de acolo fizica modernă. În timpul cursului punea întrebări nominale, prin sondaj, să vadă dacă s-a înteles. Era o plăcere mai mare decât o plimbare la sosea cu prietena când îti spunea :” bine tinere, văd că judeci, desi te-ai încurcat, dar principalul este că judeci”. L-am întrebat o dată cum să învătăm pentru examen. Ne-a răspuns:” Luati 2-3 cărti cu acelasi subiect , scrise de autori străini , si găsiti contradictiile dintre teoriile sustinute de acesti autori. Automat în mintea voastră se vor forma sinapsele si , fără să vreti, veti retine esentialul”. Un alt coleg l-a întrebat cum se fac marile descoperiri si ne-a dat un răspuns uluitor pentru noi atunci:” Toată lumea stie despre un adevăr că este absolut. Vine un ignorant care nu stie treaba asta si face o mare descoperire”. Desigur seamănă putin cu afirmatia lui Einstein „Există lucruri care stim că sunt imposibil de realizat, până când vine cineva care nu stie acest lucru si le realizează.” Îmi amintesc si de unul dintre sfaturile pe care ni le-a dat. „Când o să fiti ingineri si unul dintre subalterni va face o greseală tehnică, remediati întâi voi greseala si apoi să-l pedepsiti pe respectivul” Aceasta a fost povestea spusă de cel care , cu aproape 60 de ani în urmă a fost studentul lui Ion I. Agârbiceanu. De altfel, ceea ce l-a caracterizat pe profesorul Agârbiceanu a fost distinctia în relatia cu studentii si cu colegii. Istoria spune că profesorul Agârbiceanu a asistat la lectia tinută de un coleg mai tânăr. La sfârsit profesorul Agârbiceanu s-a ridicat din banca în care stătuse si a spus:” Am venit aici în inspectie, dar felicit pe tânărul savant”.

Cercetător de avangardă.
Cercetarea stiintifică pe care a desfăsurat-o a fost o cercetare de avangardă, de pionierat, iar numele său este legat de una dintre realizările fizicii contemporane: laserul. Principiul de functionare a laserului a fost enuntat de Albert Einstein în 1916 care a folosit si conceptele de emisie spontană si emisie stimulată. Primul laser functional a fost construit în 1960 de Theodore Maiman si avea ca mediu activ un cristal sintetic de rubin .Primul laser cu gaz a fost construit tot în 1960 de fizicianul iranian Ali Javan folosind un amestec de heliu si neon care producea un fascicul cu lungimea de undă apropiată de infrarosu. În cei aproape 50 de ani de la construire, laserul s-a aplicat în toate domeniile. În industrie pentru găurirea diamantelor, în slefuirea suprafetelor, în fabricarea chip-urilor electronice. În comunicatiile telefonice, în transmiterea datelor din retelele de calculatoare. Laserul est folosit pentru citirea CD-urilor. În medicină este folosit pentru cauterizarea vaselor de sânge, pentru operatii delicate.
Cercetările desfăsurate de Ion I. Agârbiceanu în fizică si spectroscopie au cunoscut o amplificare substantială din 1956 prin înfiintarea Institutului de Fizică din Bucuresti. Aici a organizat Laboratorul de metode optice si fizică nucleară unde s-au efectuat cercetări privind structurile atomice hiperfine si izotopice, rezonanta magnetooptică, păturile subtiri dielectrice. În 1963 a fost construit în acest Laborator, sub îndrumarea lui Ion I. Agârbiceanu , primul laser românesc cu gaz, după o conceptie originală, brevetată. De asemenea, a determinat cu mare precizie, prin metode proprii, mai multe mărimi nucleare. Pentru meritele sale stiintifice a fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1963, a lucrat în Grupul European de Spectroscopie Atomică , a fost reprezentantul României la Uniunea Internatională de Fizică Pură si Aplicată.
S-a stins din viată la Cluj-Napoca în data de 9 martie 1971.

http://gheorghe.manolea.ro





Gheorghe Manolea    8/13/2011


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian