Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Calendar de traditii populare in Februarie

Faurar
Denumirea populara a lunii februarie, Faur, este legata de mesterii fauri, lucratori ai fierului, care pregatesc uneltele de munca, ascut sau confectioneaza fiarele sau cutitele de plug inainte de deschiderea sezonului agrar. Pentru ca are numai 28 de zile, 29 in anii bisecti, Faur este considerat fratele cel mic al lunilor anului. Timpul reflecta capriciile copilului Faur: cand rade si zambeste e frumos, cand plange bate viscolul, cand e suparat da ger de crapa pietrele. In februarie se incheie sezatorile si, impreuna cu acestea, distractiile tinerilor din serile si noptile lungi de iarna. Apropierea sezonului agrar aduce in plin plan preocuparile economice: ingrijirea atenta a vitelor de munca, repararea uneltelor, pregatirea semintelor pentru semanat etc.

1 februarie
Arezanul Viilor
Cu o zi inainte de Ziua Ursului (Stretenia), in unele asezari din sudul Romaniei se desfasoara un ceremonial bahic, de origine tracica, numit Arezanul sau Gurbanul Viilor. In dimineata zilei de 1 februarie, barbatii mergeau la plantatiile de vita de vie, de obicei in saniile trase de cai. Inainte de plecarea din sat se striga: "Hai sa mergem la Gurbanu!". Ajunsi in camp, fiecare proprietar isi taia, de la vita sa, cateva corzi cu care se incingea peste piept si isi facea cununita pe cap si cingatoare la brau. Dezgropa apoi sticla sau plosca cu vin ingropata toamna si se intalneau cu totii in jurul focului aprins pe o inaltime. Acolo se manca, se bea, se juca in jurul flacarilor, se sarea peste foc, se stropea vin peste jaragaiul incins. Seara, barbatii se intorceau in sat, cu faclii aprinse in mana, si continuau petrecerea pe grupe de familii. Este posibil ca in vechime sa se fi jertfit o oaie sau un berbec, asa cum indica numele turcesc al obiceiului, Gurban: sacrificiul unui animal intreg si impartirea lui participantilor.

24 februarie
Dragobete
Zeul dragostei si bunei dispozitii pe plaiurile carpatice, numit si Cap de Primavara sau Cap de Vara, este Dragobete, fiul Dochiei. El este identificat cu Cupidon, zeul dragostei in mitologia romana, si cu Eros, zeul iubirii in mitologia greaca. Local, este numit Navalnicul, fecior frumos care ia mintile fetelor si nevestelor tinere, metamorfozat de Maica Domnului in floarea cu acelasi nume. Dragobetele a fost sarbatorit de tinerii satelor pana la mijlocul secolului al XX-lea la 24 si 28 februarie sau la 1 si 25 martie. In ziua de Dragobete pasarile nemigratoare se strang in stoluri, ciripesc, se imperecheaza si incep sa-si construiasca cuiburile. Pasarile neinsotite la Dragobete raman stinghere si fara pui pana in ziua de Dragobete a anului viitor. Asemanator pasarilor, fetele si baietii trebuiau sa se intalneasca, sa faca Dragobetele, pentru a fi indragostiti pe parcursul intregului an: "O femeie numai mana s-o puna pe un barbat strain si va fi dragastoasa in tot cursul anului". Daca timpul era favorabil, fetele si feciorii adunati in cete ieseau la padure haulind si chiuind pentru a culege primele flori ale primaverii, ghiocelul si brandusa de primavara. In unele sate se scotea din pamant radacina de spanz, cu multiple utilizari in medicina populara. Din zapada netopita in ziua de Dragobete fetele si nevestele tinere isi faceau rezerve de apa cu care se spalau la anumite sarbatori de peste an. Se spunea ca cel care lucreaza de Dragobete va ciricai, precum pasarile, toata viata. Desfasurarea ceremoniilor si actelor rituale sunt atestate de informatiile oamenilor in varsta si de unele zicale precum Dragobetele saruta fetele (Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Transilvania).





Observator    2/3/2004


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian