De vorba cu Ioan Paulencu
Maestrul Ioan Paulencu
Artist al Poporului din Moldova, solist al Operei Nationale, Presedintele Societetii
Culturale "Salvati Folclorul", conferintial universitar.
Motto: Noi romanii din Bucovina de Nord, Bugeac si Basarabia ,in decurs de
aproximativ 250 ani, am trait doar 22 de ani in propria noastra Tara, Romania, din
1918-1940…Cred ca nu este nici o noutate daca voi raspunde ca am suferit enorm de
mult pentru ca am fost si sunt roman.
Pe Maestrul Paulencu l-am gasit intamplator la You Tube, unde ca oaspete al Radio
Moldova, care ii lua un interviu , m-a impresionat cu talentul, caracterul,
dragostea de neam, limba si cultura romaneasca. L-am rugat recent ca sa ne acorde un
interviu, si a avut amabilitatea ca sa accepte.
Gabriel Gherasim: Stimate maestre Paulencu, dati-ne va rog cateva date biografice.
Ioan Paulencu: Sunt nascut la 5 decembrie 1940, regiunea Cernauti, comuna Voloca.
Dupa absolvirea scolii, am muncit la diferite servicii fizice: la caile ferate, ca
muncitor, la parcul de tramvaie ca muncitor, la reteaua de drumuri regionale ca
muncitor. La varsta de 19 ani, mi-am insusit meseria de modelier cizmar. Am lucrat
asa pina la varsta de 26 de ani, in timp ce cantam in paralel si in corul
bisericesc din sat. La 26 de ani,am devenit student al Institutului de arte
''Gavriil Muzicescu'' din Chisinau. Din anii 1968-1972, in paralel cu studiile, am
lucrat in orchestra "Folclor" al Radioului si Televiziunii din Moldova. Din 1972
pana in present (71 de ani), sunt solist la Opera Nationala.
Gabriel Gherasim: Maestre Paulencu, ce a insemnat ca sa fiti etnic romani in
teritoriile ocupate de rusi dintre Nistru si Prut?
Ioan Paulencu: Stimate Domnule Gherasim, cred ca nu este nici o noutate daca voi
raspunde ca am suferit enorm de mult pentru ca am fost si sunt roman. In Basarabia,
pe timpul sovetic,toti romanii erau persecutati. In anul 1978, m-am dus ca sa-mi
corectez toate datele biografice, prezentand certificatul de nastere, al meu, al
tatalui si al mamei, certificatul lor de casatorie, unde erau descrisi ca:
agricultori romani. Nu au vrut sa ma inregistreze ca roman. M-au sfatuit sa ma
adresez la sectia de pasapoarte republicane din Moldova.
In prealabil, in 1957, la cercul militar, in mai putin de 2 minute mi se schimbase
numele: din Paulencu in ‘Pavlenco’, din Ioan in ‘Ivan’, si din roman in
‘moldovan’. Deci la sectia de pasapoarte republicana, seful, cand a citit
documentele romanesti ale parintilor, m-a intrebat: ''si dumneata vrei sa te scrii
acum ca roman?" Eu i-am raspuns: ''Eu nu vreau sa ma ‘scriu’ roman, eu SUNT roman,
si punctum''. La raspunsul meu, seful a exclamat tare, ca:”mai degraba decat ca sa
ma inscrie pe mine ca roman, s-ar spanzura el”. I-am raspuns foarte politicos:
''Va rog ca sa-mi semnati corectarea documentelor de identitate, pe urma va puteti
si spanzura daca poftiti''. Seful a sarit de pe scaun, si m-a amenintat, ca ma va
reclama la politie. Eu i-am raspuns: "Asta vreau sa fac si eu, deoarece dumneata
mi-ai insultat natia''. Seful a aprins o tigara, defiland nervos prin birou, si
dupa cateva fumuri de tigara, a exclamat cu ura: "E imposibil de lucrat asa!" Cu
multa sila mi-a semnat documentele. Cu asa nervi, mi-am recapatat din nou, numele ,
prenumele si nationalitatea. Luandu-mi documentele semnate, i-am zis: ''Eu,la
revedere nu va spun, de oarece nu ati meritat asa binete''.
Colegii din Teatru afland ca am redevenit “roman”, atat rusii, cat si
“moldovenii”, m-au urat fatis dupa aceea. Inchipuiti-va ca daca chiar astazi, in
mileniu III, sunt unii cetateni care se bat cu pumnul in piept si striga: ''Sunt
moldovan”, deci nu “roman,'' va inchipuiti reactia de atunci.
Gabriel Gherasim: Enumerati va rog cateva din activitatile dumneavoastra profesioniste.
Ioan Paulencu: In opere,am interpretat cele mai de frunte rolulri pentru Basi
precum: de G.Verdi rolul preotului Goardean, din opera ''Forta destinului''; Regele
Fillip si Inchizitorul din ''Don Carlo' '; Regele si marele preot Ramfis din opera
''Aida"; Zaccaria din opera ''Nabucco"; Monterone Sparafucili din opera "Rigoletto";
Ferando din opea "Trubadur"; de S. Gounod, Mefisto din opera "Faust"; de P.
Ceaikovski regele Renne din opera "Iolanta"; Cneazul Gremen din opera "Evghenin
Oneghin"; Borodin-Cneazul Galetkii, si Hanul Conciak din opera "Cneaz Igor"; de G.
Rossini Don Basilio- din opera "Barbierul din Sevilla"; de G.Mustea, Alexandru
Lapusneanu din opera cu aceeasi nume.
In total, am interpretat, peste 60 de roluri. Pe parcursul acestor decenii,m-am
ocupat intens de promovarea folclorului romanesc, care nu are egal in lume. Doinele,
baladele, cantecele nuptiale, colinde, uraturi. Cant la 15 instrumente populare
precum: cavalul romanesc, cel unguresc, tilinca, dramba, muzicuta, ocarina, fluier,
frunza, cimpoi, fluier ingemanat. s.a.
De 3 decenii, sunt profesor de canto, la Academia de Muzica, Teatru si Arte
Plastice, si la Colegiul de Muzica "Stefan Neaga." Am studenti laureati cu marile
premii nationale si internatioanle. La colgiul S.Neaga, am inaugurat un ansamblu
etno-folcloric, care la propunerea studentilor a fost numit: "Bucovina. "Aceasta
denumire inofensiva, pana acum insa, nu a fost confirmata. Mi s-a spus sa propun
prin cerere la consiliul profesoral, ca sa-mi accepte aceasta denumire. Nu a fost
acceptata, nici acolo si mi s-a raspus ca orice denumire merge…numai ''Bucovina" nu.
Cu aceasta v-am spus foarte multe. Folclorul si cultura din Bucovina, miros prea
mult a romanism in Basarabia.
Gabriel Gherasim: Cum explicati maestre, perseverarea spiritului romanesc in
teritoriile ocupate, in ciuda paranoii anti-romanesti din zone curat daco-romane
dupa etnie, limba, civilizatie si istorie?
Ioan Paulencu: Stimate Domnule Gherasim, noi romanii din Bucovina de Nord, Bugeac si
Basarabia ,in decurs de aproximativ 250 ani,am trait doar 22 de ani in propria
noastra Tara, Romania, din 1918-1940. Tot noi, acesti romani din Bucovina de Nord,
pana astazi,am pastrat cel mai mare focar al romanismului, pentru care suntem
maltratati si invidiati de natiunile care ne-au ocupat de atata amar de vreme. Mai
mult, un roman din Bucovina de Nord, ca sa primeasca vre-un titlu onorific, trebuie
sa munceasca de patru ori mai mult, decat un roman din Basarabia, darami-te din
Romania actuala.
Ca sa va dau un exemplu: de 20 de ani, ma lupt, ca sa filmez un film: "Nunta
Strabunilor", care este cel mai sacru argument al existentei noastre ca neam, si
care ne-ar ridica cu vre-o 10 capete mai sus in fata Omenirii. Din pacate, pana
astazi, nu am gasit nici un finantator. M-am adresat printr-un roman din Basarabia,
la diaspora romanilor din Canada, Italia, Spania, Portugalia, SUA, s.a., cu
rugamintea de finantare. Au trecut multi ani, si nu am nici un raspuns. Sunt nevoit
sa plec cu aceasta comoara spirituala pe lumea cealalta.
Ma bucura un singur lucru, ca majoritatea studentilor mei absolventi de canto
popular, conduc nunti, recita oratii nuptiale, conocarii, iertaciuni nuptiale. Prin
acesti bravi studenti, incerc sa fac o micro-revolutie si o renastere nationala.
Toate aceste perle folclorice sunt imprimate in fondurile de aur ale tezaurului
folcloric daco-roman, prin sarguinciosii mei studenti, care au preluat aceasta
stafeta pentru a o duce mai departe. Eu personal, sunt invitat uneori la nunti, ca
sa recit la prima masa iertaciuni, oratii, conocarii, si ca sa le cant cateva
melodii nuptiale si folclorice romanesti. Practic de un an de zile, regizez o
emisiune folclorica la radio "Vocea Basarabiei," care se numeste: " Perle folclorice
care nu trebuie sa fie uitate". Aceste emisiuni de la bun inceput si pana acum , se
pastreaza in arhivele radioului. Le putem transmite pentru mass-media de limba
romana din Romania si exil daca o sa le solicite. Sper ca va prezenta pentru
cititorii dumneavoastra un mare interes.
Gabriel Gherasim: Ati mai dori sa adaugati ceva pentru cititori?
Ioan Paulencu: In prezent lucrez la un manual.Metoda si Specificul Predarii
Cantecului si Romantei Populare Romanesti, un manual care nu exista nici in
Moldova,si nici in Romania.
Nici pe de parte nu am spus totul despre activitatea mea in domeniul artei clasice
si populare, dar cred ca este sufficient pentru acum. Rugamintea mea este, ca sa ma
ajute cei care pot, pentru colectarea fondurilor,cu care asi putea face filmul
"Nunta Strabunilor".
Va multumesc pentru sansa de a imparti cate ceva despre cultura daco-romana din
teritoriile indepartate de Tara, dar nu si de neam. Pot fii contactat pentru cei
care doresc sa comunice cu mine la:
admin@timofti-m-art.com
Gabriel Gherasim: Va multumim noi pentru acest interviu.
|
de Gabriel Teodor Gherasim, New-York 7/1/2011 |
Contact: |
|
|
