Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Gogu Constantinescu

Craiova a dat omenirii multe personalităti care au contribuit, fără îndoială, la dezvoltarea stiintei, la dezvoltarea tehnicii, la dezvoltarea medicinei , a artelor. Desi sunt cunoscuti de multi dintre noi, cred că prin aportul lor la progresul societătii omenesti merită
să fie evocati sistematic pentru ca exemplul lor să fie model pentru generatiile din zilele noastre dar si pentru generatiile viitoare. Una dintre aceste personalităti a fost Gogu Constantinescu

Scurtă incursiune biografică
Gogu (George) Constantinescu s-a născut la data de 4 octombrie 1881, în „Casa Doctorului”, lângă Grădina Mihai Bravu. Tatăl său a fost profesor de matematică, iar apoi directorul Scolii Superioare din Craiova, actualul Colegiu Carol I. Mama sa, Ana, de origine alsaciană, era o iubitoare de muzică si o pianistă desăvârsită. De la părinti, de la familie, a mostenit talentul pentru muzică, matematică, inginerie. Bunicul din partea mamei a fost inginer.
A urmat Scoala Primară Obedeanu. Se povesteste că în acea perioadă a construit un telefon cu ajutorul căruia comunica din dormitor cu mama sa aflată la bucătărie sau în curte. Din 1892 urmează Scoala Superioară din Craiova. În vremea liceului si-a transformat camera într-un adevărat laborator pentru experimente fizico-chimice. Aici a realizat o lampă electrică cu mercur, alimentată de la acumulatori, si diverse motoare. Din dorinta de a-si ajuta sora, Maria, să se descurce mai bine la matematică a realizat un calculator, bazat pe un sistem mecanic, care putea realiza calcule cu până la 30 de cifre.
Se povesteste că tatăl său, George, a sesizat că fiul său agrea în special fizica, chimia si matematica, si i-a spus: „Gogule, n-ai să ajungi nici sacagiu dacă nu-ti însusesti cultura generală, deschizătoare de orizonturi pentru toate specialitătile". Din nefericire, tatăl său moare în 1896 din cauza unei boli de inimă, iar Gogu va trebui să se descurce singur.

Gogu Constantinescu si teoria betonului armat
În 1899 promovează examenul de Bacalaureat si se înscrie la Scoala Natională de Poduri si Sosele din Bucuresti, pe care o termină în 1904 ca sef de promotie cu cea mai mare notă obtinută până atunci: 18,56, nota maximă fiind 20. Spirit novator, încearcă să demonstreze, prin proiectul de absolvire, avantajele noilor materiale si tehnologii si a calculat un pod din beton armat, după o metodă proprie, desi profesorul de poduri, Anghel Saligny, i-a avertizat pe elevii săi să nu folosească betonul , material nesigur si chiar periculos.
Acest material mai fusese folosit, chiar si de Anghel Saligny, dar teoria lui, a betonului armat, nu era bine pusă la punct, iar câteva clădiri construite în acea perioadă, în Europa s-au dărâmat (un pod cu 23 m deschidere, în timpul constructiei, la Praga - 1890, Podul „Celestial Globe” de la Expozitia Universală din Paris - 1900, hotelul „Black Bear” din Basel - 1903). Meritul lui Gogu Constantinescu este că a elaborat o teorie corectă a betonului armat si o metodă originală de calcul a boltilor încastrate, verificată, la început, prin constructia, în 1906, a podului cu arc din Parcul Carol din Bucuresti.
Încearcă, fără succes, să obtină unicul post vacant de inginer din Bucuresti. La insistentele fostului său profesor, Elie Radu, este angajat la Ministerul Lucrărilor Publice, iar între 1906 si 1908 este asistentul acestuia la Scoala Natională de Poduri si Sosele.
În anul 1908, ca protest fată de refuzul Consiliului tehnic superior de a accepta solutiile lui bazate pe constructiile din beton armat, îsi dă demisia din serviciul statului si înfiintează, împreună cu Tiberiu Eremia, o antrepriză prin intermediul căreia construieste mai multe poduri si clădiri din beton armat. Istoria spune că în 1906 a fost solicitat să rezolve o problemă la Camera Deputatilor: peretele eliptic ce înconjura camera a început să se deplaseze. A rezolvat problema utilizând o centură de beton armat si construind apoi planseele din beton armat. La terminarea lucrărilor, deputatii au refuzat, de teamă, să intre în clădire. Le-a alungat teama încărcând clădirea cu saci umpluti cu nisip. Sacilor nu le-a fost teamă!
Dintre realizările sale în domeniul constructiilor, care pot fi văzute si astăzi, se mentionează: Moscheea din Constanta, construită, în 1910, în întregime din beton armat, a cărei cupolă este formată dintr-o pânză de beton armat de 5 cm grosime desi are o deschidere de 8 m; castelul de apă de la Peris (judetul Ilfov), podurile de la Lainici, cu două arce din beton armat, având deschideri de 60 m; podurile de peste Siret si Adjud, Răcătău, Roman, fostul Minister al Lucrărilor Publice (astăzi Primăria Generală a Municipiului Bucuresti).
Avea multe idei, iar aplicarea lor avea nevoie de bani multi asa că a hotărât să plece în Anglia. În noiembrie 1910 era deja în Anglia.

Gheorghe Manolea
http://gheorghe.manolea.ro






Gheorghe Manolea    5/13/2011


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian