Chapters - Indigo : David Reich ”Who we are and how we got here”
Profesor de genetica la Harvard Medical School, D. Reich este un leader in cercetarea ADN-ului uman. Cartea lui intitulata ”Who we are and how we got here”, este un compendiu de stiinta explicat pe intelesul tuturor. Recomandata de Jared Diamond:” Daca vrei sa intelegi originea omului in ultimii 100,000 de ani, aceasta carte este pentru tine”. Informatia sau datele pe care le prelucram ca sa intelegem trecutul genului Homo, sunt genetice (ADN-ul uman), arheologice (sapaturile care excaveaza unelte, adaposturi, morminte, etc), paleontologice (schelete), si antropologice.
Reich a fost initiat in paleo-genetica de catre Svante Paabo, un foarte recunoscut cercetator in domeniu, si de asemenea de catre Cavalli-Sforza, care a fost primul care a publicat o sinteza a istoriei si geografiei genelor umane.
Reich ne ajuta sa intelegem ca genul Homo s-a separat de ancestorul comun cu cimpanzeii acum 7 milioane ani. Australopitecii au trait acum 3,2 milioane-ani, si acum 550,000 de ani Omul Modern s-a separat de Neanderthali. Cea mai veche fosila cu trasaturi anatomice de Om Modern a fost descoperita in Maroc, si datata la aprox. 330,000 ani.
”Eva Mitocondriala”, adica mama-comuna a tuturor oamenilor care traiesc sau au trait, ar fi existat pe la 160,000 de ani in urma. Aproximativ 2% din materialul genetic al Omului Modern din afara Africii, provine de la Neanderthalieni. In pestera Denisova din Siberia s-a descoperit o fosila care provine dintr-o descendenta umana de care nu se stia. Se pare ca 5% din materialul genetic al oamenilor din Oceania, Asia de sud-est si China, provine de la Denisovani. Populatia din Tibet, bine adaptata altitudinii inalte, poseda gene care le permite supravietuirea, mostenite de la Denisovani.
Homo sapiens ar fi aparut prima data in estul Africii, de aici teoria “Out of Africa”, si a emigrat pe mai multe continente. Precursorul omului modern s-a incrucisat cu Neanderthalii, care au disparut cu aprox. 44,000 de ani in urma. Precursorii omului modern s-au separat genetic de Neanderthali acum 470-360,000 de ani, si de Denisovani acum 800,000 de ani. Strămoșii acestor grupuri parasiseră Africa în urmă cu peste o jumătate de milion de ani. Iar oamenii moderni au fost prezenți în Africa timp de sute de mii de ani înainte ca o mica ramura sa plece de pe acel continent în urmă cu 50.000 de ani. Oamenii moderni au evoluat, s-au schimbat și au interactionat în Africa ca populații distincte timp de sute de mii de ani înainte ca o parte sa emigreze, catre alte continente.
La sfârșitul ultimei ere glaciare, Europa a fost dominată de vanatori-culegatori, care purtau genele pentru ochi albaștri, dar nu și cele pe care europenii moderni le au pentru pielea deschisă la culoare. Europenii moderni au foarte puțini stramosi de la acești oameni. Mai degrabă, ei au descins în Europa de Sud de la fermieri care au părăsit Orientul Mijlociu în urmă cu aproape 10.000 de ani și au fost la fel de diferiți genetic de vanatorii-culegatori cum sunt chinezii de europenii moderni. În cele din urmă, acești fermieri și vanatori-culegatori s-au amestecat, dar în Europa de Nord au fost înlocuiți și absorbiți de o a treia populație din est, păstori eurasiatici, care împărtășesc strămoși cu amerindienii și popoarele antice din Iran, precum și cu europenii pleistoceni. Un amestec de populatii similar s-a intamplat si in Orientul Mijlociu si Asia.
Marea majoritate a populatiilor lumii dateaza din amestecuri si migratii din ultimii 10,000 de ani. Interesant este ca avem populatii care au rezultat ca urmare a incrucisarii dintre barbati apartinand unei populatii “in miscare”, sau hoarde de razboinici-cuceritori, si femeile locale, ca de ex. populatia mestizo, intre spaniarzi si inca, s.a.
Foarte interesant este ca pe baza analizelor genomului uman, Reich ne arata ca se poate deduce ca ar fii existat asa-zisele ”ghost-population”, adica populatii super-archaice, care au disparut demult, dar au lasat material genetic evident in urmasii actuali.
O mentiune aparte merita notiunea de “endogamie”, adica incrucisari in cadrul unei populatii foarte limitate, ca de exemplu sistemul de caste din India, care permite casatoria doar in interiorul propriei caste, si la fel, populatia de evrei Askhenazi din Europa medievala. Aceasta este genul de situatie de con-sanguinitate, care duce la un “bottle-neck”, adica populatia se imputineaza pana aproape de disparitie, din cauza bolilor genetice recesive.
Opera lui Reich poate raspunde în cele din urmă la întrebarea pusă pentru prima data de britanicul, Sir William Jones. În 1786, el a descoperit înrudirea intre sanscrita și greaca antică. Acest lucru a dus la recunoașterea vastei familii de limbi indo-europene, care include limbile germanice, celtice, italice, din Orientul Apropiat (iranian) și din nordul Indiei (hindi, urdu, bengaleză, punjabi). Reich a aratat acum ca limbile indo-europene și cea mai mare componenta a structurii genetice a Europei și a nordului Indiei de astăzi provin din migrațiile de acum aproximativ 5.000 de ani din vasta stepa, care se învecinează cu marea Neagra și Caspica.
Studiul ADN-ului antic ne arata cat de inruditi suntem, si ca sa-l citez pe Reich: “Ideologies that seek a return to a mythical purity are flying in the face of hard science”.
Dr. Diana Laza, Toronto
|
Dr. Diana Laza 9/23/2022 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.