Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Poezii din noul volum : "Călător prin lume si prin suflete"

ÎN PAS CU VREMEA

Pescărusi de argint cad in picaj din cer
Se oglindesc în apa turcoise a bazinului
Nu este minunat să-i am mereu în fata ochilor
Când înnot in bazin si, dacă vreau
Să-i văd prin geam, afară, proiectati pe cerul
Dureros de albastru?

Meditez înnotând usor, cât să mă tin pe apă;
Căci am lăsat problemele „de nerezolvat” sus,
în apartamentul meu în care acum, în lipsa mea,
aerul conditionat îsi face de cap...Apele
usor sărate ale minunatului lac, mă suportă:
poate fi orice lac în Elvetia chiar.
Instaurez o stare de vis si
„orice este posibil!”_ numai să vrei!

Am acum în fata mea, un birou acoperit
de planuri de arhitectură
o teribilă poftă de lucru mă cuprinde; vila
ce o proiectez, va respecta ecosistemul
vila va avea geometria, lumina, apa –
unui proiect de Paladio; lacul ce o înconjura
va fi populat de ratele cu căpsor albastru
special domesticite pentru acest loc sălbatec;

Mă gândesc să folosesc măiestria naturii;
lenesă, voi lua deagata câteva din sculpturile ei:
rădăcinile contorsionate, înegrite de vreme
le voi albi, peria, mângâia si lăcui, căci
cine întelege mai bine timpul etern decât
lemnul si piatra. Voi alege un munte de travertin,
din care voi tăia felii nervurate pentru a înveli
casa de piatră pe care o voi construi.
Zi de zi voi adăga aceste minuante completări
la constructia mea. Când va fi gata voi aduce
cele trei dragi generatii să trăiască in ea.

Fatada minunată, fară un rid, îmi va fi oglindă;
voi crede că sunt eu, cu zeci de ani in urmă
si voi trăi o a doua tinerete. Nu că nu as iubi
fetele ridate, uite, nu privi mai departe de
catedrala Notre Dame de Paris...ce înseamnă
catedrală spălată, albă, curată...nu mai este ea.
Tot asa fetele ridate, au frumusetea lor;
ele aduc dovada că au trăit, au paticipat,
s-au consumat; iar timpul, cu drag
si-a făcut treaba lui, timpul cel implacabil

A simti arhitectura pământului, este o calitate
în sine; nu poti construi o clădire fără
a stăpâni această stiintă; privesti împrejur
si constati; încerci să estimezi nu numai
costul clădirii si al întretinerii ei dar si
logevitatea ei, felul cum va sta in fata timpului
Luăm în considerare economisirea de energie,
o poluare cât mai redusă, o bună gospodărire
a apelor menajere. Să incercăm să dăm
înapoi naturii o parte din ce luam;
să incercăm să respirăm un aer proaspăt,
să nu lăsăm urmele existentei noastre peste tot
să respectăm si ceilalti chiriasi dragi naturii mame...
să lăsăm pământului petrolul, cărbunele,
să folosim energia soarelui si de ce nu?
pe cea a vântului bucuros de a ne servi...
să iubim umbra dată de păduri ca si
lumina răspândită de un soare generos
biometism, ergometism, simultaneitatea recoltelor,
ingineria plantelor...sa luăm ce este bun din tot si
să adaptăm cu dragoste si consideratie
la nevoile noastre; să ne gândim o clipă
si la strănepoti, să le lăsăm si lor ceva
din abundenta cornului ce a fost vărsat pentru noi...

Asa se face ca tai muntele de travertin si
pe măsură ce fasonez si slefuiesc piatra mea,
o pun in temelie, pe fatade; iar când se termină,
tai alta_ căci nu vreau să risipesc ceeace
a acumulat muntele bogat din spatele casei mele
muntele care-i va tine adăpost si-i va oferi
aerul oxigenat al pădurilor lui nesacrificate
încă pe altarul civilizatiei

Pescărusii de argint nu au încetat să zboare
pe cerul meu, cerul din sala de înnot, dar eu
stiu deja că ii voi regăsi la malul mării, nu departe
de casa mea cu fundatii de granit si fatade
cu nervuri dorate de travertin asezată la poalele
muntelui bătrân din măruntaiele căruia
am luat tot ce mi-a trebuit pentru constructie.




DE LA FEREASTRA RESTAURANTULUI
DINTR-UN HOTEL IN ISTAMBUL


De sus de la resto, aproape de cerul Istambulului
Privesc canalul, Cornul de Aur...farmecul
Orasului bizantin, apa cu sclipiri de argint
Vapoare de croazieră, etajate orase plutitoare
stau ancorate la mal; Iată Bosforul, ce sansă am...

Vase se salută;
sirene anuntă descărcări de materiale,
containere încep sa balanseze în aer;
farmecul rupt? Nici gând; Constantinopolul este
la fel de ...ca acum o mie de ani;

Sub privirea piezisa a soarelui, de dimineată
Apa este calma; vase rapide îsi taie drum si
Lasă dâră lungă în urma lor _ argintul a fost violat ...

Dar aseară, pe ceată si ploaie
Bosforul era parcă si mai misterios,
emana nostalgia plecărilor..privindu-si
orasul îngramadit pe deal. Nu-i de mirare
că atâtea capete celebre s-au născut aici...

Nu departe de mine este Platul de unde
sultanii au privit si ei, de pe terasa lui Top Kapi,
acelas peisaj - mai putin podul modern,
ce se aruncă gratios peste ape legând cele doua continente.
Câti cruciati cu corăbiile lor, câti greci,
câti crestini si musulmani,
Încrâncenati in războie nu zac sub ape ?!

E primăvară. Pescărusi se fugăresc pe cer, se
Reped în picaj să fure un peste neprevăzator din ape;
corbi mari vizitează tacticosi puntile, vin apoi pe mal
cu prada lor pe care o savurează pe o strasină;
Ideile vin, fug la fel de repede peste Bosfor; vreau
să le retin _ dar nu am decât servetele albe de la masa
Ca vechiul meu prieten Lautrec;

În tot acest timp, hoarde de turisti părăsesc
Orasele lor plutitoare; citesti nerăbdarea
Pe chipurile lor si emotia anticipării:
oare ce le va aduce acest oras nou_
acest stop in exotismul orientului?
I-am întâlnit pe toti în zilele ce au urmat
La Sfanta Sofia, la Moscheea Albastra,
in bazare si cafenele, pe străzile orasului.




Toronto On
Mariana Popa




Mariana Popa    4/4/2014


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian